Circa o treime din producţia alimentară mondială, adică aproximativ 1,3 miliarde tone de produse, în valoare de aproape 1.000 de miliarde de dolari, este pierdută sau aruncată în fiecare an, atrage atenția Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
În acest ritm, cantitatea de produse alimentare risipită va ajunge la 2,1 miliarde de tone pe an în 2030.
Ţările bogate risipesc cel mai mult, mai exact produse alimentare în valoare de 750 de miliarde de dolari, dublu faţă de cantitatea necesară pentru a pune capăt foametei mondiale, a declarat preşedintele Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, informează Reuters.
Cele mai multe deşeuri alimentare provin din gospodării (53%), la care se adaugă 19% din procesarea alimentelor şi 12% din serviciile alimentare, potrivit unui raport al Uniunii Europene.
Europenii aruncă anual aproximativ 88 milioane de tone de produse alimentare, iar un american risipeşte, zilnic, aproape 454 grame de astfel de produse, în condițiile în care aproximativ 821 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de foame.
Nici românii nu sunt mai prejos. Aceștia aruncă 6.000 de tone pe zi, adică peste 10% din alimentele pe care le cumpără, mare parte reprezentând produse de panificaţie, conform unui studiu al Ministerului Agriculturii din 2017. Anual, cantitatea de mâncare pe care o risipesc românii ajunge la 2,2 miliarde de kilograme, adică aproximativ 110 kg de mâncare pe cap de locuitor.
Studiile relevă că în România 225.000 de copii se duc zilnic flămânzi la culcare, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptată. Numai în județul Vaslui, cercetările arată că nu mai puțin de 200 de copii cu vârste de sub trei ani suferă de malnutritie.
Pentru a combate risipa alimentară, Asociaţia „O Masă Caldă” a lansat în luna martie anul curent aplicaţia ShareFood, prin care persoanele juridice din zona alimentaţiei publice, organizare evenimente ş.a. (firme de catering, restaurante, hipermarketuri care comercializează mâncare caldă etc) pot dona mâncarea rămasă neconsumată asociaţiilor/organizaţiilor/instituţiilor care au ca scop susţinerea persoanelor defavorizate din cadrul unei comunităţi, fiind incluşi aici copii, tineri şi persoane cu o situaţie materială precară, şomeri, vârstnici şi persoane fără adăpost, persoane abandonate, familii cu venituri mici etc. Printre primii care au deschis cont de beneficiar se află Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.
Comentariile sunt închise