Suprapopularea și migrația în mediul urban (2)

Partea 2

 Suprapopularea, migrația masivă în mediul urban sunt factorii esențiali care determină specialiștii din agricultură și industria alimentară să găsească soluții inovatoarea pentru a satisface cererea globală de alimente, a declarat pentru FoodBiz, Liviu Harbuz – fost Vicepreşedinte Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Cum se adaptează România la provocările agriculturii europene și mondiale?

Din păcate, România se caracterizează prin stadii de dezvoltare diferite, astfel, agricultura românească prezintă încă elemente din etapele de dezvoltare agricolă 1.0, 2.0, 3.0, 4.0 dar, din fericire și din etapa 5.0.

Anul 2019 aduce o revoluție în agri-business prin implementarea sistemelor de management integrat, folosind inteligența artificială.

Consider că trebuie să ne concentrăm atenția către o dezvoltare unitară, dar încurajând, cu predilecție firmele de top din agribusiness.

Astfel, toți actorii implicați în dezvoltarea agribusiness-ului: bănci, agenții economici, proprietarii de terenuri, asigurători vor primi alerte, informații, analize și proiecții obligatorii pentru deciziile strategice din agricultură. Vor oferi date despre mediu, climă, marketing, alerte, date privind calitatea produselor și alte variabile de interes. Toate pentru a mări gradul de certitudine.

Obiectivele vor fi: scăderea riscurilor folosind datele statistice, creșterea randamentului recoltelor prin studiul parametrilor folosind algoritmi specifici.

Agricultura în România anului 2019

Sursele de finanțare rămân o problemă, astăzi fiind disponibile: FEADER, FEGA, FEI, finanțările bancare sau fondurile proprii.

Se impune ca obiectiv perfecționarea implementării mecanismul de finanțare cu partajare a riscurilor pentru stimularea investițiilor private.

Se impune negocierea noului PAC cu menținerea celor 2 piloni, excluderea plafonării  subvențiilor, menținerea și dezvoltarea, în cadrul PNDR, a schemelor de agro-mediu, irigații, digitalizare, cercetare, promovare și comunicare. În contextul unei ere a comunicării, Ministerul Agriculturii, agențiile guvernamentale, agribusiness-ul, trebuie să înțeleagă relația de parteneriat cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, având ca obiectiv principal câștigarea încrederii consumatorilor.

Astăzi vorbim despre încălzirea globală, poluare (pesticide, îngrășăminte, etc.), gestionarea resurselor de apă, organisme modificate genetic, antibiorezistența, noi abordări în sfera biotehnologiilor, biodiversitate, siguranță și securitate alimentară, o iminentă criză alimentară,  iar toate aceste subiecte generează reacții emoționale puternice din partea societății civile prin intermediul ONG-urilor sau chiar a consumatorului final.

Marketingul agresiv din industria alimentară a început să distrugă încrederea consumatorilor.

Toate acestea generează o singură concluzie: avem nevoie de un management integrat al sistemelor în agricultură pentru a performa.

Trebuie eliminate punctele slabe: proasta gestionare a pestei porcine africane și a altor boli care generează o balanță economică negativă pe termen lung, dezechilibrul major între producția vegetală și cea animală, o altă mare slăbiciune a agriculturii românești fiind exportul masiv de materie primă, lipsind procesarea, care aduce valoare adăugată. Eliminarea dublului standard a devenit o obligație pentru autoritățile din România.

Astfel, pe cale naturală, se vor naște ca, o necesitate, clusterele și think tank-urile care vor veni cu soluții pentru o agricultură sustenabilă, prietenoasă cu mediul.


Citește și…

Suprapopularea și migrația în mediul urban (Partea 1)

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim