18 ani de agricultură ecologică în România

Primele suprafețe cultivate ecologic au fost înregistrate în anul 2000

După un debut promițător la începutul anului 2000, agricultura ecologică pare să fi intrat într-un con de umbră în România, în ultimii ani. O dovedesc statisticile oficiale, dar și evoluția jucătorilor din piață. În doar trei ani, România a pierdut circa 5.000 de companii înregistrate în sistemul de producție ecologic, dar și circa 75.000 ha. Chiar și așa, suntem în topul producătorilor europeni la floarea soarelui, rapiță și sfeclă de zahăr, un semn că fermierii  români își mențin interesul pentru acest sector.

Primele suprafețe cultivate ecologic în țara noastră au fost înregistrate în anul 2000, când s-a pornit la drum cu circa 17.000 ha. Suprafețele au tot crescut, vârful fiind atins în 2013, an în care s-a ajuns la 301.148 ha, din care 109.000 ha au reprezentat cereale. Din păcate, însă, în anii care au urmat, sectorul a intrat pe un trend descrescător din mai multe cauze. În primul rând, nivelul subvenției din România – în general mai mare cu 20% față de cel practicat în cazul agriculturii convenționale, dar cu mult mai mic raportat la țările vestice – care nu este de natură să încurajeze fermierii interesați să producă în sistem ecologic.

„Mulți au renunțat la subvenție din cauza normativelor stabilite de APIA. Nu s-a ținut cont de doleanțele fermierilor și de regulamentul european. De vină este și Ministerul Agriculturii, care face ca producătorii înregistrați în agricultura ecologică să primească banii din subvenții ultimii’’, susține Ion Toncea, cercetător științific la Institutul Fundulea, care este și Președinte al Asociației Române pentru Agricultură Durabilă.

Or, în aceste condiții nu mai surprinde pe nimeni faptul că foarte mulți fermieri au renunțat la subvențiile pentru agricultura ecologică, preferând să le primească, în schimb, pe cele acordate pentru agricultura convențională sau că numărul proceselor cu APIA este de ordinul sutelor, dacă nu miilor. Numai faptul că până și Institutul de la Fundulea a renunțat să mai ceară subvenția pentru cele 13 ha cultivate ecologic, ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru oficialii de la Agricultură…

Dinamica operatorilor și a suprafețelor în agricultura ecologică

  2010 2011 2015 2016
Număr operatori certificați

în agricultura ecologică

3155 9703 12231 10562
Suprafața totală în agricultura

ecologică (ha)

182706 229946 245923,9 226309
Cereale (ha) 72297,8 79167 81439,5 75198,31
Legume (ha) 734,32 914,08 1210,08 1175,334
         

Sursa: MADR (Comunicări organisme de inspecție și certificare)
* Clasificare Eurostat

În anul 2017, existau puțin peste 8.000 de fermieri. Practic,  numărul fermierilor din România s-a înjumătățit, o situație care se înregistrează nu doar la noi, ci și în state precum Polonia, Ungaria sau Bulgaria, declară Marian Cioceanu, președintele Bio România, asociație membră IFOAM – EU (Asociația europeană BIO). Obiectivul acesteia este ca în 2030, jumătate din teritoriul agricol al UE să fie certificat ecologic.

„Estul Europei a fost puternic influențat de o politică agricolă frumoasă, generoasă, prin care se alocau 30% din bani pentru climă și mediu; s-a instituit pentru prima dată în istoria politicii agricole comune măsura 11, dedicată fermierilor BIO, dar aplicarea acestei politici agricole comune în statele membre a fost un dezastru’’, susține Cioceanu.

Cât despre viitor, oficialii de la Ministerul Agriculturii se arată destul de optimiști. Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, vorbește de un potențial de circa 500.000 ha cultivate eco undeva prin… 2020. Or, dacă ne uităm la consumul de pesticide din România – 0,4 litri/ha, față de 5 litri în state UE – s-ar putea să aibă dreptate…

 

Articol de: Viorela Pitulice

 

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim