Viteza cu care apar noile tehnologii si ultimele evoluții de piață ne demonstrează încă o dată că digitalizarea constituie o alternativă serioasă pentru economie, și mai ales pentru agricultură, chiar dacă acum se află ceva mai la coadă, la mare distanță (la noi, cel puțin!), raportat la alte sectoare. Și cum deceniul următor se anunță a fi cel al agriculturii digitale, în contextul general al economiei digitale, este clar că a venit momentul trecerii la acțiune. Cuvintele cheie de acum vor fi cercetare, inovare, digitalizare, factorii cheie care vor pune în mișcare agricultura viitorului
Și chiar dacă România s-a mișcat ceva mai greu până la acest moment – să recunoaștem, alții au luat startul mult mai repede, iar astfel de exemple sunt Olanda, anumite zone din Franța sau Germania, Suedia și Danemarca-, nu este timpul pierdut, pentru că există destule oportunități de care trebuie să profitam, începând de acum. Nu trebuie decât să identificam care sunt nevoile fermierilor, problemele care le dau bătăi de cap și unde este posibil ca digitalul poate să intervină, după cum ne-a declarat Viorel Marin, președintele ANAMOB, care este și coordonator al Clusterului Regional Europa de Sud-Est (România, Moldova, Bulgaria, Serbia, Slovenia, Croația, Muntenegru, Bosnia, Cipru, Turcia și Israel), parte din SmartAgriHubs, un proiect cofinantat de UE și care are ca obiectiv accelerarea transformării digitale a sectorului agro-alimentar în Europa.
Ce este SmartAgriHubs?
SmartAgriHubs este un proiect demarat la 1 noiembrie 2018, având la dispoziție un buget de 20 de mil. euro cofinanțat de UE. Proiectul urmărește construirea unei rețele paneuropene extinse de centre de inovare digitală. SmartAgriHubs va reuni toate statele membre ale UE într-un consorțiu ce va include o vastă rețea de IMM-uri, furnizori de servicii și de servicii, experți în tehnologie și fermieri – utilizatori finali. De asemenea, SmartAgriHubs va mobiliza, consolida și conecta centrele de inovare locale și 20.000 de Centre de Competență (CC) în întreaga Europă.
SmartAgriHubs pe scurt:
- Instrument: Horizon 2020, DT-RUR-12-2-18: Inovație ICT pentru agricultură
- Durată: 4 ani, 2018-2022
- 140 de centre de inovare digitală, construite pe proiectele și ecosistemele sale existente, cum ar fi Internetul Alimentar și al Fermelor (IoF2020).
- 9 clustere regionale (conduse de organizații strâns legate de inițiativele și fondurile de digitalizare naționale sau regionale), la care sunt aliniate centrele de inovare digitală.
- Consorțiu: 108 parteneri fondatori cu posibilitate de aderare prin apeluri deschise
- Această abordare multistrat este susținută de 28 de experimente inovatoare în care ideile, conceptele și prototipurile sunt dezvoltate și introduse pe piață.
- Peste 2 milioane de ferme vor fi implicate în proiect prin intermediul a circa 4000 de experimente, în funcție de nevoile specifice ale agricultorilor, astfel încât fermierii și afacerile lor să obțină rezultate reale și viabile.
Noile provocări
În cadrul programelor derulate în perioada 2017-2020, UE au fost prioritare domenii cum ar fi: Internet of Food & Farm, dezvoltarea rețelelor/clusterelor (HUBs) locale de inovare pentru agricultură digitală, controlul și utilizarea eficientă a pesticidelor și îngrășămintelor în vederea reducerii consumului și asigurarea unei siguranțe alimentare crescute prin trasabilitate, inclusă în mediul IoT, a produselor agro-alimentare. Acum, noua viziune a Comisiei Europene privind viitorul PAC include modificări importante în contextul provocărilor legate de schimbările climatice și asigurarea unei dezvoltări sustenabile. Prioritare sunt noile tehnologii, care pot să impulsioneze inovarea digitală și transparența pieței europene. Ne referim la noul mediu digital IoT (Internet of Things), adică rețele web inteligente de senzori, elemente automate de acționare, camere video, drone și alte dispozitive specializate, care vor permite un control fără precedent și management-ul automat al deciziilor.
„În acest moment, nu mai vorbim de asocierea fermierilor între ei pentru a deveni o forță mai mare, ci de asocierea lor cu centre de competențe tehnologice care să inoveze, dar și cu firmele de IT care să le creeze infrastructura principală pe toată activitatea în fermă. Avem sume foarte mari la dispozitie, de multe milioane de euro, iar din acești banii se dau granturi pentru fermierii europeni care vin cu propuneri de inovare digitală în agricultură. Fermierii trebuie să intre in relație directă cu hub-urile, iar în paralel, sarcina noastră este să promovăm, astfel încât să se mai înființeze și alte hub-uri. În România, există un astfel de hub pus deja pe harta Europei, care se numește mAgro și al cărui președinte este Claudiu Frânc”, a declarat Viorel Marin.
Granturi de până la 200.000 euro
Granturile de care pot benefica agricultorii au o valoare de până la 200.000 euro, ele finanțând parteneriate între fermieri, hub si centre de competență, adică unități care inovează tehnologic și IT pentru agricultură. Banii sunt, in general, alocați creatorilor experimentului, dar și pentru centrele tehnologice și firmele de IT, fermierul, în schmb, va beneficia de experiența digitală, proiectul rămânând la el în fermă. Un rol împortant în realizarea proiectelor îl are implicarea universităților sau cercetătorilor de top din România care pot veni cu idele lor către centrele de inovare. O sarcină importantă în cadrul proiectului Smart AgriHubs constituie crearea unei baze de date europeană și paneuropeană a centrelor de competență de inovare în agricultură.
“Sunt circa 20.000 de entități care vor intra în această bază, care va putea să fie accesată de toți, atât de firmele de IT, cât și de fermieri care au astfel poibilitatea să vadă ce se face și ce este nou în momentul acela”, susțíne Viorel Marin.
mAgro, primul proiect românesc finanțat prin SmartAgriHubs
mAgro este primul proiect românesc care se află pe lista celor 28 de proiecte selectate deja la nivel european pentru finanțare prin SmartAgriHubs. Un al doilea cluster (ANAMOB) urmează acum drumul deschis de mAgro și cât de curând vor mai urma și altele.
“Am adus în această structură mai mute entități, care împreună să aibă un scop comun, în a rezolva problemele pentru toți membrii. Avem afiliate universitățile de învățământ superior din Cluj și București, stațiuni de cercetare, firme mari de IT din România, precum și societăți comerciale și asociații de fermieri din aproape toate sectoarele de activiate”, a precizat Claudiu Frânc, președintele mAgro.
Printre membrii Clusterului se numără Federația Crescătorilor de Bovine din România, Cooperativa Agricola BOVIS Alba Transilvania, Cooperativa Agricolă Saulița-Miheș Mureș, companiile Semtest, Siveco, ComputerLand, IQ Management, IQ Servicii și Suport, asociațiile ANAMOB, Asociația Manufuture, ACEBOP, Caprirom, APPR, universități și institute de cercetare. De asemenea, a fost semnat și un acord de cooperare cu Asociația Comunelor din România.
„Oricine din această structură poate să vină cu ideea de cercetare sau teme de cercetare… Institutele de învățământ și stațiunile au oameni care să interpreteze rezultatele, iar prin celelalte firme pe care le avem vom asigura softurile și tot ceea ce este nevoie pentru a putea să ducem la bun sfârșit activitatea de cercetare”, a afirmat Frânc.
Clusterul mAgro este o entitate non profit, care asigură condițiile pentru cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul său de activitate sau conexe acestuia, punând la dispoziția membrilor rezultatele obținute.
Țachianu, MADR: Agricultura de precizie înseamnă timp câștigat, costuri scăzute și profit mare
Fermierii români sunt deschiși la nou, și ne referim nu doar la fermele mari, ci la exploatații agricole care lucrează de la 200 ha în sus, o dovadă în acest sens fiind faptul că au realizat investiții importante în tehnologiile de ultimă oră, conștienți fiind de beneficiile acestora. Au și motive, pentru că până la urmă, “agricultura de precizie înseamnă timp câștigat, costuri scăzute și profit mare”, afirmă Alexandru Valentin Țachianu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Și nu sunt deloc vorbe goale, ele vin din partea unui om care într-adevăr știe bine ce înseamnă să faci agricultură în România, pentru că familia lui se ocupă cu această activitate de ani buni în județul Dâmbovița.
“Aș zice că agricultura românească este la un nivel foarte înalt, chiar la nivel apropiat sau egal cu cel din Occident, pentru că fermierii noștri mari s-au capitalizat și au investit masiv în utilaje și noile tehnologii. Vorbim de tractoare ghidate prin autopilot, GPS, drone care pot scana câmpul și ne pot da informații foarte exacte cu privire la starea de vegetație a culturilor. Există tehnici la acest moment care permit scanarea câmpului, astfel încât să se poată realiza o hartă pedologică. De asemenea, avem semanători de precizie care sunt atât de exacte, încât pur și simplu nu se pierde nimic, iar aceste sunt doar câteva exemple. Din punctul meu de vedere, agricultura de precizie înseamnă timp câștigat, costuri scăzute și proffit mare”, a declarat Alexandru Țachianu.
Fermierii români, atât cei mari, cât și cei medii, cu suprafețe între 200 și 500 ha, au înțeles oportunitatea acestor tehnologii și au investit deja sume serioase, conștienți fiind de beneficii. Iar la ritmul în care evoluează acestea în prezent, chiar nu este o problemă să faci alegerea corectă…
“Putem lua drept exemplu țări precum Franța, Germania, Israel sau Olanda. Aici, fermierul, de la cel mai mic, până la cel mai mare, pleacă la lucru cu un plan bine făcut dinaninte…Ei nu lasă nimic la voia întâmplării, ceea ce este un lucru foarte important, pe care, din păcate, în România, lumea încă nu prea l-a înțeles”, a mai afirmat Țachianu.
Nu înseamnă, însă, că nu avem și noi fermele noastre care oricând pot constitui un model pentru cele din Vest.
vezi și…
Top 10 beneficiari de subvenții din agricultură. Peste 9 mil. euro au mers la Agricost!
Comentariile sunt închise