Schimbările climatice dau peste cap agricultura românească!

În goana după producții tot mai mari, grija pentru mediu – și așa putenic afectat de schimbările climatice din ultimele decenii  – pare să preocupe prea puțină lume la acest moment. Situația este cu atât mai gravă cu cât creșterea temperaturilor (2015-2018 au fost cei mai călduroși ani din istoria omenirii) devine tot mai evidentă și riscă să dea peste cap ecosistemul planetei. Din păcate, România se află pe lista țărilor unde efectele se fac simțite deja, iar, cel mai probabil, fără interventia autorităților statului, dezastrul este iminent.

Deșertificarea, un fenomen greu de ținut sub control

Deșertificarea este o formă de degradare a terenurilor în zonele uscate, fenomen care reprezintă o amenințare tot mai mare în UE. Scenariile privind schimbările climatice arată o creștere a vulnerabilității la deșertificare în UE în decursul acestui secol, cu creșteri ale temperaturilor și ale perioadelor de secetă și cu precipitații reduse în sudul Europei. Efectele vor fi deosebit de acute în Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria și România, se arată într-un raport al Curții Europene de Conturi, publicat în 2018.

Din păcate, deși deșertificarea și degradarea terenurilor reprezintă amenințări tot mai mari, măsurile luate sunt lipsite de coerență. De altfel, nu există o viziune comună la nivelul UE cu privire la modul în care se va atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030.

Este de-a drepul îngrijorător faptul că Europa este din ce în ce mai afectată de deșertificare. Riscul de deșertificare este deosebit de grav în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei și în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și  România. Fenomenul se face simțit, însă, și în alte state europene cum ar fi Croația, Letonia, Ungaria, Slovenia și Slovacia. Potrivit studiilor, aceste zone sunt adesea afectate de eroziunea solului, de salinizare, de pierderea carbonului organic din sol, de declinul biodiversității solului și de alunecări de teren..

  Micii fermierii români, indiferenți față de măsurile de agromediu

România, exemplul negativ! Programul de dezvoltare rurală al României pentru perioada 2014‑2020 conține un pachet de măsuri de agromediu care vizează în special problemele legate de deșertificare, se arată în raportul Curții Europene de Conturi. Pachetul este accesibil fermierilor (cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil) din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare, valoarea ajutorului fiind de 125 de euro per hectar. Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum.

Din păcate, însă, niciun fermier n-a aplicat le acest pachet de măsuri! Oare de ce? Simplu, pentru că ajutorul nu constituie o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii. Un adevăr mai mult decât clar și care ar trebui să dea de gândit celor care trasează aceste politici. Nu de alta, dar

După cum se știe, România se numără printre țările cu cele mai mari probleme provocate de schimbările climatice. Iar dacă ne referim la deșertificare, după cum se știe, ne numărăm și noi printre țările cel mai afectate – riscul de deșertificare este deosebit de grav în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei și în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și  România. Fenomenul se face simțit, însă, și în alte state europene cum ar fi Croația, Letonia, Ungaria, Slovenia și Slovacia.


vezi și…

Modificările climatice: un tablou sumbru, dar realist

 

Comentariile sunt închise