Tot mai greu să faci agricultură în Dobrogea

Una din regiunile cele mai afectate de schimbările climatice este Dobrogea, unde în acest an, de exemplu, agricultorii au avut mari probleme cu înființarea culturilor de toamnă. Nu doar că le-a fost greu, ci au și pierdut cultura de rapiță pentru că nu s-a putut intra pe câmp, din cauza secetei.

Seceta este în floare, atât cea pedologică, cât și cea atmosferică. La ora actuală, în Dobrogea, aproape toate utilajele stau în hambar, pentru că nu se poate ara și nu se poate pregăti terenul. A trecut deja perioada optimă pentru însămânțarea rapiței, ceea ce înseamnă că nu se va pune niciun hectar de rapiță în Dobrogea. Seceta și condițiile din acestă tomană sunt cu mult mai vitrege decât cele din 2018, cel puțin pentru Dobrogea”, declara la Ziua Porumbului (eveniment organizat in data de 12 septembrie de APPR) Gheorghe Albu, un fermier cunoscut din județul Constanța care exploatează câteva mii de hectare de teren agricol și deține circa 245 ha de vie.

Cât despre celelate culturi de toamnă, grâu și orz, nu-și pierduse încă speranța că va avea parte de un dram de ploaie…Așa că este greu să avanseze progneze pentru recolta anului viitor, după un an în care producțiile au fost mai mici cu până la 40% față de 2018, ca să nu mai vorbim de prețuri..

Ce-i de făcut?  

Printre specialiștii pe care i-am întâlnit la Ziua Porumbului din acest an de la Orezu se numără și Toma Dinu, Decan Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală la USAMV București.  Și el ne-a vorbit de problemele cu care se confruntă agricultorii români, dar și de măsurile pe care aceștia ar trebui să le aibă în vedere.  În primul rând, este vorba de irigații (foarte importante!), acolo unde se poate, ce-i drept, de perdele de protecție, păstrarea zăpezii pe parcele și, nu în ultimul rând, de folosirea unor hibrizi timpurii și tot ceea ce înseamnă măsuri agrotehnice pentru păstrarea apei în sol.

„Trebuie realizate lucrări minime, o minimă intervenție la sol, astfel încât să reușim să păstrăm cât mai multă apă în sol”, a mai precizat Dinu.

Cât despre regiunile afectate de schimbările climatice, situația cea mai gravă este în Dobrogea, dar probleme sunt și în Bărăgan și în mai mică măsură în Câmpia de Vest.  Poate nici nu este întâmplător că aici se află ferme mari și foarte mari, unde se face agricultură intensivă.

Ce solutii ar fi? Să se aleagă hibrizi timpurii, cu o rezistență mare la secetă si să se incerce o diversificarea a culturilor, spun cercetătorii. Până la urmă, de ce n-am încerca sorg sau năut?


vezi și…

Ambalajele inteligente pentru alimente, disponibile comercial în maximum cinci ani

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim