Mai mult de două treimi din suprafața țării este deșertificată?
Deșertificare înseamnă “degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane”. În 2013, autoritățile române estimau că suprafața expusă la deșertificare, caracterizată de o climă aridă, semiaridă sau uscat-subumedă, era de aproximativ 30% din suprafața totală a României, situându-se în cea mai mare parte în Dobrogea, în Moldova, în partea de sud a Câmpiei Române și în Câmpia de Vest. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, vorbește, însă de un procent cu mult mai mare. Fermierii români trebuie să fie conștienți că nu mai sunt de mult o poveste schimbările climatice. În România, în ultimii 15-20 de ani am asistat la o încălzire treptată cu 2 – 2,5 grade Celsius, ori după cum se știe, o creştere a temperaturii, fie ea și numai cu o jumătate de grad, influenţează fenomene majore la nivel de ţară…
„Eu cred că aproape 70% din suprafaţa ţării, care cuprinde atât zone arabile, cât şi agricole, inclusiv zone forestiere. (…) La nivel global se vorbeşte despre deşertificare. Aceasta a evoluat extraordinar şi iată că o întâlnim la această dată, mai ales pe anumite zone ale României, cum este Dobrogea, Lunca Dunării, zonele de podiş din Moldova, partea de vest a ţării, zone care au intrat într-un proces de aridizare. Extinderea acestor zone foarte aride, cum este partea de sud-vest a României, partea din sudul Olteniei, cu peste 400.000 de hectare de soluri nisipoase, este o realitate”, a declarat Tabără într-un interviu acordat Agerpres.
El atrage atenția și asupra aridizării, un fenomen care se face tot mai mult simțit. Fermierii trebuie să fie atenți la tipul de cultură, la hibrizii folosiți, dar și la tehnologile utilizate. Și nu în ultimul rând, ar trebui să fie conștienți că ceea ce era valabil odată, acum nu prea mai merge…
„Fenomenul acesta de aridizare, de apariţie a perioadelor mai lungi sau mai scurte de căldură mare, astăzi este în partea de vest şi în decurs de o zi a apărut în toată ţara, ajunge la capătul celălalt al ţării. Mai mult decât atât. A crescut foarte mult perioada aceasta cu temperaturi foarte ridicate şi iată că ne întâlnim cu un alt fenomen care afectează România şi de care nu prea s-a ţinut seama. De exemplu, anul acesta plantele s-au maturizat rapid, pentru că nu a fost apă în sol – şi foarte puţini înţeleg problema – este vorba despre indicele de aridizare. Este vorba de umiditate relativă foarte scăzută, care coboară brusc şi uneori sub 50% şi ţine foarte mult timp, aproape nu mai poţi respira ca om, dar planta aceea care este pe stres…? Şi începe uscarea la floarea soarelui, la porumb, de sus în jos, nu de la bază spre vârf. La seceta pedologică ea începe de la pământ în sus”, a mai spus Tabără.
Și chiar dacă România este patria cerealelor, poate a cam vremea ca fermierii români să se uite cu ceva mai mult interes și spre alte culturi “exotice” pentru aceste meleaguri. De ce să nu încerce plante care provin din zonele calde, cum ar fi măslinul, smochinul, poate chiar kiwi, susan, ricin sau bumbac?!
alte articole…
Schimbările climatice dau peste cap agricultura românească!
Comentariile sunt închise