Valeriu Tabără, președinte ASAS: România trebuie să rămână o mare producătoare de cereale păioase și porumb (Partea I)

Agricultura ocupă un rol important în economia românească, fiind una dintre ramurile economice cu un potențial excepțional de creștere: cantitativ, calitativ și eficientă economic, susține președintele ASAS Valeriu Tabără. El ne-a vorbit într-un interviu acordat FoodBiz despre principalele provocări ale momentului, precum și de măsurile care ar trebui să fie luate de autorități. Nu în utimul rând, Tabără i-a sfătuit pe fermieri să acorde o atenție mai mare plantelor tehnice de cultură, mai eficiente din punct de vedere valoric și economic (plantele oleaginoase, proteaginoase, textile, cartof, sfeclă pentru zahăr). Oricum ar fi, România trebuie să rămână o mare producătoare de cereale păioase și porumb, fără ca acestea să devine dominante, a mai declarat Valeriu Tabără.

Care vor fi principalele provocări pentru agricultura românească în anul 2020 ?

Pentru România și economia ei, agricultura – cu toate domeniile sale – înseamnă extrem de mult. Este una dintre ramurile economice cu un potențial excepțional de creștere: cantitativ, calitativ și eficientă economic.

Principalele provocări constau în:

–         creșterea producției agricole din punct de vedere cantitativ și calitativ;

–         o echilibrare/proporționare mai bună între cele două domenii ale agriculturii:

• sectorul vegetal;
• sectorul zootehnic.

La această dată, sectorul vegetal producător de materii prime reprezintă aproape 70% din valoarea globală a producției agro-alimentare a României, ceea ce este foarte mult, cu efecte negative din punct de vedere valoric: realizează numai produse primare, fără a avea valoare adăugată. Materiile prime, din păcate, se constituie în principale produse de export, ceea ce înseamnă export de valoare, subvenții și profit pentru o agricultură precum cea a României

Zootehnia reprezintă, ca valoare, doar 28 -30%, ceea ce este extrem de puțin. Într-o agricultură funcțională și eficientă, producția zootehniei trebuie să reprezinte peste 50%, iar la nivel de performanță producția zootehnică ar trebui să reprezinte peste 60%.

Sunt necesare:

• O dezvoltare mai puternică a plantelor tehnice de cultură, mai eficiente din punct de vedere valoric și economic (plantele oleaginoase, proteaginoase, textile, cartof, sfeclă pentru zahăr).
• Să se obțină în continuare producții performante la cereale, leguminoasele pentru boabe, oleaginoase.

România trebuie să rămână o mare producătoare de cereale păioase și porumb, fără ca acestea să devine dominante.

• Redezvoltarea unităților de producție alimentară care să poată prelucra în țară cea mai mare parte din producția primară realizată în agricultura românească.
• Dezvoltarea sectorului zootehnic la nivel de potențial în toate sectoarele.
• Echilibrarea balanței comerciale cu produse agro-alimentare, cu trecerea acesteia de la sold negativ la un sold pozitiv.
• Asigurarea subvențiilor către fermieri – producători agricoli.
• Continuarea depunerii de proiecte pe măsurile pentru valorificarea surselor financiare din Pilonul II.
• Continuarea programelor de reconversie și modernizare a plantațiilor de viță de vie și de prelucrare viti-vinicolă.
• Continuarea dezvoltării proiectelor de modernizare în pomicultură.
• Completarea (pentru eficientizare) a programelor lansate de către MADR a verigii care să elimine importurile de material biologic.
• Îmbunătățirea performanțelor în piața internă și externă pentru produsele agro-alimentare.

O inventariere și dezvoltarea unor strategii și proiecte pentru gestionarea în plan superior a resurselor naturale precum: solul, apa, biodiversitatea.

• Modernizarea industriei alimentare românești la nivel de performanță.
• Refacerea și modernizarea sistemului de cercetare științifică în domeniul agro-alimentar.

vezi și…

Președintele Comisiei pentru Agricultură: Producem calitate, dar mâncăm foarte mult din import