Cerealele eco, marfă de export

Evoluție în sincope! Când vorbim de agricultura ecologică în România, toată lumea se gândește, în primul rând, la cereale – principala marfă de export. De altfel, cerealele eco au o pondere de peste 32,8% în totalul suprafețelor cultivate (32,86%), fiind urmate de culturile industriale (28,01%), pășuni și fânețe (20%), livezi de pomi și arbuști fructiferi și viță de vie (5%), plante (furajere) recoltate verzi (7,87%) și leguminoase și proteaginoase (1,93%), potrivit datelor MADR pentru 2017. În 18 ani, suprafața cultivată în sistem ecologic a ajuns la 305.923 ha, în 2018, față de 17.388 ha în anul 2000, fiind înregistrați 9.374 de operatori certificați ecologic, comparativ cu 3.834 în 2007.

Trebuie remarcat faptul că, odată cu aderarea României la UE, ritmul de creștere a suprafețelor s-a mărit considerabil, fiind însă foarte variabil de la an la an. Astfel, în perioada primului PNDR 2007-2013, deși agricultura ecologică n-a beneficiat de sprijin specific compensatoriu, suprafața agricolă s-a mărit totuși de la 131.259 ha, în anul 2007, până la 301.148 ha, în anul 2013, iar numărul de operatori de la 3.834 în 2007, până la 15.194 ha în 2013, pe fondul cererii tot mai mari de produse agricole și alimentare ecologice românești pe piața externă, în urma participării României cu stand național la târgul BIOFACH de la Nuremberg/Germania, ne-a declarat Ion Toncea, președintele Asociației Române pentru Agricultură Durabilă ARAD.

Situația s-a schimbat, însă, radical în primii ani ai celui de-al doilea PNDR (2014- 2018), în care agricultura ecologică este măsură distinctă (sM 11). S-au înregistrat  scăderi importante atât ca suprafața, cât și a numărului de operatori, mulți fermieri renunțând la agricultura ecologică atunci când au realizat că sprijinul a fost mai mic decât se așteptau, dar și din cauza înăspririi sancțiunilor și a creșterii exigenței activităților de inspecție și certificare, spune cercetătorul de la Fundulea.

Situația a revenit la normal, însă, în ultimii doi ani (2017 și 2018), saltul cel mai mare înregistrându-se în anul 2018, când s-a ajuns la o suprafață agricolă de circa 306.000 ha, ceea ce reprezintă 2,19% din suprafața agricolă a României, adică cu 1,2-1,9 mil. hectare mai puțin față de potențialul agroecologic al României. Ca număr de producători înregistrați, la finele lui 2018 existau 9.374 operatori, sub nivelul din 2013, semn clar că cei mai afectați de HG nr. 131/2013 (HG pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice) au fost micii producători agricoli. 

Evoluția suprafețelor și a numărului de operatori în agricultura ecologică (2000 – 2018)

An Suprafețe (ha) Număr operatori
2000 117388  
2001 28700  
2002 43550  
2003 56200  
2004 73300  
2005 92270  
2006 104496  
2007 131529 3834
2008 221413 4191
2009 177544 3228
2010 182 706 3155
2011 229946 9703
2012 288261 15544
2013 301148 15194
2014 289251,7 14470
2015 245923,9 12231
2016 226309 10562
2017 258470,9 8434
2018 326.259,5 9008

Sursa: MADR, ADAR

Vezi și…

Mihaela Popa, CEC Bank: Credem cu tărie în capacitatea companiilor românești de a face performanță (Partea I)

Comentariile sunt închise