De ce ar fi o Fetească Neagră mai prejos decât un Merlot?

Producătorii români ar trebui să acorde o atenție mai mare soiurilor autohtone de viță de vie, dacă vor ca vinurile lor să aibă succes pe piața mondială. Până la urmă, o Fetească Neagră nu este cu nimic mai prejos decât un Merlot, susține Gabriel Rădulescu, managerul Domeniile Urlați, o plantație situată în renumita podgorie Dealu Mare. Un adevăr de care devin conștienți tot mai mulți producători români, în încercarea lor de a-și găsi piețe noi de desfacere. Mai multe, însă, despre cum sunt percepute vinurile românești și ce șansă au la extern aflăm din interviul acordat FoodBiz de către Gabriel Rădulescu, general manager Domeniile Urlați.

  • Cum ar putea vinurile românești să aibă succes pe piața internatională?

Este clar că șansa vinurilor românești să se afirme peste granițe o reprezintă soiurile autohtone, în principal, Fetească Neagră, un soi autohton foarte cunoscut deja la nivel internațional, dar și putem vorbi și de Feteasca Albă, Tămâioasa Românească sau Băbească Neagră (deși avem plantații reduse). Feteasca Neagră a ajuns până în Asia, mai ales în China. Soiurile autohtone trebuie să fie motorul exporturilor noastre.

Așa cum am remarcat în absolut toate discuțiile avute cu partenerii externi, aceștia sunt interesați de soiuri autohtone. Mă repet, dar sunt nevoit să o fac, acesta este adevărul, este singura șansă să ne afirmăm. De ce ar cumpăra cei din Vest de la noi Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc când sunt soiuri franțuzești arhicunoscute produse de producători din întreaga lume, nu doar din Franța. De altfel, și în România există foarte multe vinuri produse din aceste sortimente. Tocmai de aceea,  clienții din Vest sunt foarte tentați să încerce și să educe clientela din țările lor să deguste și să înțeleagă soiurile autohtone. Un exemplu este Georgia, care s-a afirmat pe piața externă cu Saperavi. Doar soiurile autohtone sunt șansa noastră.

  • Pe ce piețe am putea avea succes?

Vinurile românești, în general, au scos capul în lume, să spunem așa, sunt recunoscute. Într-adevăr, mai avem mult de lucrat la brandul de țară, este un lucru care ne lipsește pe partea de export și care poate fi rezolvat printr-o unitate a producătorilor. Putem să luăm drept exemplu, deși multora nu le place, dar acesta este adevărul, Republica Moldova care prin conceptul susținut de programul guvernamental „Wine of Moldova” a reușit să atingă un nivel de notorietate destul de ridicat în străinătate. Ei stau mai bine ca noi ca și notorietate, vinurile sunt și ele calitative, dar și noi avem clar o calitate bună a vinurilor care este recunoscută prin numeroasele premii obínute de vinurile românești la concursurile internaționale. Avem foarte mulți producători și noi și mulți alții care obțin medalii an de an la concursuri internaționale.

Eu consider că ambele zone geografice sunt de interes, atât partea de Est, tot ce înseamnă cât mai aproape spre Asia unde deja sunt prezente branduri, cât și zona de Vest. Consider că ar trebui privite în mod egal, nu trebuie să avem un target numai  într-o anumită direcție, este necesar să ne extindem la nivel global,  inclusiv peste Ocean, în SUA.

  • Ce vinuri credeți că se vor încadra în preferințele consumatorilor peste 20-30 ani?

Eu cred totuși că vinul în sine are un caracter conservator, în principiu, și desi consumatorilor le place să guste și vinuri inedite, până la urmă soiurile clasice precum Chardonnay sau Sauvignon Blanc au rezistat pe piață și o vor face în continuare. Și de ce nu, în viitor își vor face loc încet-încet în mentalitatea  și consumul de zi cu zi al consumatorului și soiurile noastre autohtone care sunt inedite. Până la urmă, o Fetească Neagră nu este cu mult mai prejos decât un Merlot, ca și tipicitate. Un soi autohton este identitatea țării. În ceea ce mă privește, eu prefer Feteasca Neagră, Tămâioasa Românească și Fetească Albă. Dacă ar fi să pariez pe un soi în următoarele 2-3 decenii, aș alege Feteasca Neagră.


vezi și…

Secretul ZZPelin-ului de Urlați

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim