Mihai Focșa: O să fim norocoși dacă activitatea revine la normal în iunie

 Mihai Focșa, proprietarul restaurantului La Cave de Bucarest, un fin cunoscător al gastronomiei franțuzești, spune că ar  trebui să ne considerăm norocoși dacă activitatea economică va reveni la normal la finele lunii iunie.

Crede, însă, că se va merge treptat spre normalizare, trecând printr-o perioadă de tranziție în funcție de meserii sau alte criterii, probabil cu port obligatoriu de mască. Mai multe însă despre modul în care industria ospitalității a fost afectată de pandemia de coronavirus în România și Franța, aflăm din interviul acordat de  Mihai Focșa publicației FoodBiz. (Partea I).

  • Cum a afectat industria ospitalității criza provocată de Coronavirus? Cum v-ați adaptat activitatea la această situație?

În privința restaurantelor cu activitate tradițională de «ospitalitate» prin primirea clienților, cred că nu putem vorbi de adaptare, căci restaurantele au fost pur si simplu închise, ceea ce este normal. În afara Suediei este cazul întregii Europe.

Pentru La Cave de Bucarest noi am păstrat o permanență ce pregătește preparate pentru catering în situatia în care clientul își recuperează singur comanda pe care personalul prezent o lasă la vedere pe o masă în afara incintei restaurantului. De asemenea, avem și 10 locatari la hotel care servesc masa de seară în același regim de «autoservire» a preparatelor preambalate.

  • Cum credeți că ar trebui să sprijine statul firmele private, mai ales cele afectate direct: hoteluri, restaurante, organizatorii de evenimente, a căror activitate a fost suspendată ?

Măsurile, și anume șomajul parțial ce s-a propus în România pe durata aceastei perioada de criză, este puțin inferior celui din  Franța, respectiv 70% și 84% din salariul net al angajatului (70% si 75% din brut), ceea ce mi se pare destul de concret și adaptat situației ținând cont de faptul că veniturile restaurantelor și în mare parte ale hotelurilor sunt nule în această perioadă.

Mihai Focsa
La Cave de Bucharest

În acelasi timp nici nu se poate plăti o indemnizație mai mare căci ar tăia salariatului orice dorință de a veni la lucru la sfârșitul perioadei de criză scăzandu-i astfel eficiența. Diferența de 14% între România și Franța este că în Franța salariatul nu mai plătește dările pe indemnizațiile de șomaj.

La hoteluri trebuie inclus și riscul de a găzdui un client ce poate fi infectat sau purtător de COVID19, dar care nu știe sau nu se declară.

Costurile acestui șomaj partial la nivel european vor fi imense, căci în mare parte în final Europa le va asuma. Este vorba la acest stadiu de un pachet de 300 de miliarde de euro pus la dispozitie statelor membre pentru șomajul parțial.

  • Care ar fi măsura cea mai importantă?

Ce se întâmplă în Franța, dar nu am auzit nimic în acest sens în România, este aportul băncilor în termen de finanțare a întreprinderilor.

Foarte multe firme nu pot pune salariații în șomaj parțial sau nu li se acceptă, deși activitatea lor a scăzut poate cu 20-30-40% sau mai mult. În Franța se propune un împrumut bancar garantat de stat, împrumut ce poate ajunge până la 30% din cifra de afaceri. Evident imprumutul trebuie înapoiat, dar este totuși ceva. Nu am auzit niciun anunî în acest sens în România.

Faptul că se suspendă momentan chiriile sau ratele bancare este bine, dar peste 3 luni când vor trebui rambursate și cele curente și cele restante vor apărea tensiuni evidente de trezorerie.

  • Când evaluați că se va relua activitatea normală? Estimați o dată aproximativă?

Optimist fiind, aș spune sfârșitul lui mai 2020, dar dacă este sfârșitul lui iunie ar  trebui să ne considerăm norocoși.

Cred însă că se va merge treptat spre normalizare, trecând printr-o perioadă tranzitorie în funcție de meserii sau alte criterii, probabil cu port obligatoriu de mască. Aceste măști, echipamente de protecție indispensabile, indiferent ce preconizează în mod oportun anumite guverne precum al Franței și al României, ținând cont de actuala penurie, vor fi în opinia mea obligatorii pe viitoarea perioada de tranziție spre normalizare completă.

Sper deci că aceste măști indispensabile, până într-o luna, două se vor găsi în cantitate suficientă. În regiunea pariziana, spre exemplu, se va monta o fabrică de măști acum în aprilie, iar Franța își propune ca până în octombrie 2020, să fie complet independentăa în privința fabricării măștilor necesare corpului medical și al meseriilor obligate să lucreze cu publicul (poliție, comercianți, gunoieri, frizeri sau pompele funebre). Bănuiesc și sper că au luat în calcul și restul populației.


vezi și…

Radu Golban: Taxa Forbes pentru România (impozitarea marilor averi)

 

 

Comentează

Adresa de email nu va fi publicată

Mulțumim