Securitatea alimentelor în zilele noastre este vitală în prevenirea factorilor ce duc la instabilitate la nivel social. De aceea, modul alarmant în care cetățenii țărilor dezvoltate irosesc alimentele reprezintă o îngrijorare la nivel global. Consumerismul alarmant al țărilor dezvoltate produce un decalaj din ce în ce mai mare între acestea și cele subdezvoltate. În acest sens, acțiunile luate de instituțiile internaționale, precum: Programul Alimentar Mondial al SUA, Programul de Dezvoltare al ONU, acțiunile Comisiei Europene împotriva irosirii alimentelor, au ca țintă reducerea irosirii.
Programul Alimentar Mondial al SUA oferă o perspectivă de ansamblu asupra situației actuale în lupta împotriva irosirii alimentare, prin prisma interviului acordat lui Karl Deily, președintele Sealed Air Food Care.
La întrebarea: Un nou raport arată faptul că numărul persoanelor ce se duc la culcare flămânde a crescut pentru al 3-lea an consecutiv. Cum poate ca reducerea irosirii alimentelor să facă parte din soluție? – președintele Sealed Air Food Care a răspuns următoarele:
„Producem deja mai mult decât suficientă mâncare pentru a hrăni 7.8 miliarde de persoane de pe glob. Totuși, o treime din mâncarea produsă pentru consumul global este pierdută sau irosită în fiecare an. Daca am putea salva o pătrime din mâncarea pe care o pierdem sau irosim, am putea hrăni 821 de milioane de persoane subnutrite în toată lumea. Reducerea irosirii hranei trebuie să fie o prioritate de top dacă ne dorim reducerea foametei”
Karl Deily prezintă realitatea dură a zilelor noastre, conturând astfel impactul pe care l-ar putea avea o mai bună gestionare a modului în care societatea consumă alimentele. Reducerea numărului de persoane subnutrite se pliază direct pe programele de stopare a irosirii alimentelor dezvoltate de instituțiile internaționale.
Printre instituții, cum am amintit și mai sus, se numără Programul de Dezvoltare al ONU. În concepția ONU, prevenirea irosirii alimentelor, reprezintă rețeta succesului. ONU s-a angajat în proiectul „Food Africa”, ce are ca țintă îmbunătățirea vieții oamenilor din Kaduna. Așa cum sugerează comunicatul ONU, în Kaduna, producerea de roșii și legume este vitală. De aceea, acțiunile ONU de învățare a populației despre conservarea alimentelor se concretizează prin:
„Învățăm tinerii fermieri despre tehnicile de conservare, preparare și distribuție sustenabilă a roșilor. Pe lângă instruirea practică și supravegherea tehnică, explorăm potențialele piețe internaționale unde putem vinde aceste roșii produse local.”
Exemplul fermierilor din Kaduna reprezintă o tactică de viitor prin care instituțiile cu experiență în gestionarea alimentelor pot dezvolta programe de educare a noilor generații în o mai bună gestionare a alimentelor produse/consumate. Organizația Națiunilor Unite prezintă un program ce se axează pe implementarea unor mentalități noi, care să se adreseze direct asupra rădăcinii problemei ce ține de irosirea alimentelor.
Acțiunile Uniunii Europene sunt concretizate prin platforma UE asupra pierderii alimentelor și irosirea acestora. Platforma UE are ca scop următoarele aspecte: monitorizarea irosirii hranei și progresul făcut de toate statele UE pentru a implementa obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru alimentație și agricultură; facilitarea redistribuirii alimentelor; promovarea unei mai bune înțelegeri a marketingului de date; inovarea tehnologică și socială; implementarea și aplicarea legislației UE în ceea ce privește irosirea alimentelor, pentru a asigura utilizarea resurselor alimentare. Aspectele enumerate ce intră în atribuția programului european asupra pierderii alimentelor și irosirea acestora, sunt vitale în gestionarea consumarismului accentuat din zilele noastre.
Așadar, platforma dezvoltată de UE reprezintă una din multele acțiuni întreprinse la nivelul securizării alimentelor, cu scopul de a reduce din numărul de alimente irosite.
Vezi și …
Impactul încălzirii globale asupra sectorului alimentar
Comentariile sunt închise