Excepție anul curent, producția agricolă a crescut constant cu toate acestea însă România a redevenit deficitară în comerțul cu produse agroalimentare. Analiza comparative a comerțului exterior permite indentificarea punctelor forte ale entității analizate, domeniile pentru care aceasta are avantaje de competitivitate și în mod similar și sectoarele pentru care sunt necesare ajustări, intervenții, reorientări pentru a-și îmbunătății competitivitatea în sector.
Soldului lunar valoric al României cu produse agroalimentare pe 13 ani (2007-2019) arată o tendință de ameliorare între 2007-2014 pentru a relua trendul negativ în ultimii ani (fig. 1). Soldurile lunare valorice sunt pozitive în lunile de vară și devin negative în tot restul anului.
Fig. 1 Tendința comerțului exterior agroalimentar al României, valori anuale 2007-2019, mii$.
Deficitul este îgrijorător întrucât este dat de importul cu produse cu valoare adăugată mai mare.
Exportăm cu preț mediu 446 $/t și importăm cu 922 $/t fiind evidentă lipsa de competitivitate a României pe acest sector în ansamblul său. La analiza datelor lunare suntem excedentari pentru lunile de vară toamnă (când se exportă cerealele și oleaginoasele) și revenim pe sold negativ în lunile de iarnă și primăvară când se importă masiv flori, fructe, ouă și bineînțeles care de porc și pasăre și mai ales produse procesate!
Mai mult, pentru ultimii ani ai perioadei se remarcă apariția și accentuarea fenomenului de foarfecă a prețurilor: prețurile de import cresc iar cele de export scad fiind evidentă tendința de evoluție divergentă a celor două tipuri de prețuri cu consecințe negative pentru balanța de plăți.
În 2019, România a exportat 14 milioane tone de cereale și a realizat un excedent de 2,19 miliarde dolari (soldurile cumulate la grâu, porumb, orz și orez). În aceeași perioadă însă, România a înregistrat un deficit cumulat de 668 milioane $ pentru produse care provin direct sau indirect din cereale (tabelul 1). Un exemplu de paradox: exportăm grâu la un preț mediu de 220,4 $/t și importăm tărâțe (pentru care suntem deficitari!) cu prețul de 216,9 $/t.
Tabelul 1. Sinteză comerț cu cereale și produse derivate, 2019.
| Grupa generică de produse | Subgrupă produse | Sold comercial, mil $ |
| 10. Cereale.
Sold grupă: 2,191 mld $ |
Griu si meslin (amestec de grâu cu secara 2:1) | 976 |
| Porumb | 1072 | |
| Orz | 159 | |
| Orez | -17 | |
| 11. Produse ale ind. morăritului; Malț, Amidon, Inulină.
Sold grupă: -112 mil $ |
Malț, prăjit sau neprăjit | -33 |
| Făină de grâu sau meslin | -42 | |
| Crupe, grișuri și aglomerate ca pelete din cereale | -11 | |
| Faina de cereale, altele decit grâu sau meslin | -26 | |
| 19. Preparate de cereale, făină, amidon, lapte, produse de patisserie.
Sold grupă: -328 mil $ |
Produse de brutarie, patiserie si biscuiti +/- cacao | -197 |
| Extracte de malt; preparate alimentare din fainuri, gris, amidon |
-74 |
|
| Produse pe baza de cereale expandate sau prajite | -26 | |
| Aluat alimentar chiar fiert, umplut /Paste alimentare chiar fierte sau umplute | -32 | |
| 22. Băuturi, lichide alcoolice și oțeturi
Sold parțial grupă: -228 mil $ |
Alcool etilic nedenaturat pina la 80% alcool; prep. alcool. mixte | -116 |
| Alcool etilic nedenaturat cu 80% sau peste alcool | -112 |
Ca orientare strategică, România trebuie să încurajeze creșterea animalelor și industria de prelucrare a cerealelor și transformarea acestora în malț și extracte de malț, făină, gluten, mălai, cereale expandate, produse de brutărie și patisserie, aluat, amidon, alcool, tărâțe, etc., produse cu valoare adăugată mai mare, care crește nivelul de integrare și de prelucarea a producției de cereale.
Pentru această antreprenorii locali au nevoie să fie sprijiniți pentru investițiile de debut, manifeste curaj și să fie mai incisivi în a intra în atenția distribuitorilor regionali, să lanseze mărci cu vocație regională / mondială.
Dintr-o tonă de porumb americanii fac 4000-5000 litri bioethanol, iar Anglia exportă anual whisky de peste 5,5 miliarde de dolari. Cum ar fi să tranformăm local porumbul în alcool? La Zimnicea s-a creat o fabrică de bioethanol din porumb dar nu a funcționat în ultimii ani. La Podari se lansează o investiție pentru fabricarea alcoolului din celuloză dar mai dureaza până va intra în funcțiune. Marii fermierii ar trebui să își diversifice afacerile și să facă pasul spre producția zootehnică dar și pentru biogaz din masa verde, din dejecțiile de la animale, să fie proprii clienți/furnizori pentru porumbul lor.
Pentru dezvoltarea durabilă și ameliorarea deficitului comercial agroalimentar al României trebie să încurajăm mai mult prelucrarea primară/secundară decât producția. Mergând pe filieră, să încurajăm afacerile locale care promit să asigure defacere la nivel national și regional și care pot penetra lanțurile regionale de distribuție.
România poate ameliora soldul balanței comerciale cu produse agroalimentare dacă antreprenorii locali se orientează spre producția zootehnică, industria de transformare și prelucare a producției agricole și de asemenea dacă vor dezvolta lanțuri de distribuție cel puțin cu adresare regională poate chiar globală, cât mai apropiate de consumatorul final, român sau cetățean al Terrei!
Articol scris de Prof. Univ. Dr. Toma Adrian Dinu, Decan – Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, USAMV București
vezi și…
CE ia în vedere prelungirea Cadrului temporar privind ajutoarele de stat până în iunie 2021
