Lupta pentru bogăția Câmpiei Banatului: agricultură sau gaze de șist?

Agricultură sau gaze de șist?

Îngrijorare mare în rândul fermierilor din vestul țării, după ce firma Panfora Oil&Gas, subsidiara locală a MOL Ungaria, a achiziționat prin intermediul unor avocați din Cluj circa 9 ha de teren agricol în localitățile Curtici (chiar sub coasta cunoscutului fermier Dimitrie Muscă) și Dorobanți din județul Arad.

Temerea fermierilor din Asociaţía „Salvăm Câmpia de Vest” este că ungurii au de gând să exploateze gaze de șist și nu doar în zona Câmpiei Banatului, ci în toată Câmpia de Vest, sub pretextul autorizațiilor obținute pentru resursele convenționale, cu efecte dramatice asupra mediului și sănătății populației.

Mai simplu spus, agricultorilor le este teamă că una din zonele cele mai fertile ale Europei, terenuri la care alții doar visează, ar putea să devină câmp petrolier, în loc ca aici să se facă agricultură performantă care să asigura hrana României.

Firma Panfora Oil&Gas respinge toate aceste acuzații, insistând asupra faptului că “nu caută gaze de șist și va efectua toate operațiunile în conformitate cu cele mai înalte standarde de mediu și numai după obținerea autorizațiilor de mediu”, fiind  dispusă să colaboreze cu autoritățile și oamenii locului.

O dispută care durează de ani buni și care a scos la iveală încă o dată “scăpările”  autorităților române, ceea ce ridică oarecare semne de întrebare.

Lovitura sub centură la Curtici – sub câmpurile agricole ale fermierului Dimitrie Muscă

Dimitrie Muscă, Președinte al Combinatului Agroindustrial Curtici, este fermierul care a luat atitudine încă de la început față de intențiile Panfora Oil&Gas, protestând de mai multe ori pentru a atrage atenția autorităților cu privire la planurile de exploatare a gazelor de șist în zonă. I s-au alăturat apoi numeroși arădeni, dar și primarii din județ, fiind creat chiar și un ONG – Asociaţia „Salvăm Câmpia de Vest” care să apere pământurile oamenilor.

“Am demonstrat în acest an, când toată România a fost lovită de secetă că avem un potențial deosebit. Câmpia Banatului poate să țină jumătate din țară cu producțiile din agricultură. În condițiile în care se doreşte exploatare de gaze de șist, la fiecare sondă care se introduce erupția sau spargerea rocii – ce merge până la 6-7 km – se face cu sute de tone de substanțe chimice, care interferează cu pânza de apă freatică. Recunosc și ei că un procent de 6-7% sunt scăpări de substanțe chimice, care vrând – nevrând ajung în pământuri și în apa freatică a zonei respective“

Cerem insistent, din toate simtămintele noastre: Opriți Acest Lucru, pentru că nicio țară din toată Europa nu a dat drumul la exploatarea gazelor de șist. Noi avem gaze în Marea Neagră câte vrem. Există un potențial de agricultură formidabil, noi îl dezvotăm și uite ce se întâmplă din cauza gazelor de şist”, se declară revoltat Dimitrie Muscă, fermierul de la CAI Curtici, care administrează printre altele circa 7.600 hectare de teren agricol în județul Arad.

După ce ani de zile Panfora Oil&Gas a fost ținută pe loc, în urma numeroaselor procese în instanță, in acest an a venit si lovitura de grație: ungurii au reușit să cumpere aproximativ 5 ha de teren agricol de la doi arădeni care și-au retras pământurile de la CAI Curtici de administrarea căreia se ocupă chiar Dimitrie Muscă și încă 3,47 ha de teren în localitatea Dorobanți. Prețul oferit, circa 15.000 de euro pe hectar, după cum susține Muscă, cu mult peste prețul pieței, a constituit o serioasă tentație pentru vânzători. “Acum, va fi mai greu să-i oprim, pentru că este pământul lor“, spune cu amar Muscă. Chiar și așa, promite că nu se va da bătut.

Ungurii susțin însă că în niciun moment nu s-a pus problema unor activități legate de gaze de șist sau orice alte resurse neconvenționale.

 “Panfora Oil & Gas nu caută gaze de șist în nicio zonă din perimetrul Ex-6 Curtici, și în niciun sat sau comunitate. Mai mult, nu există potențial de gaze de șist în perimetrul Ex-6 Curtici, după cum atestă în mod clar datele geologice și geofizice disponibile“. Compania a semnat un acord cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), care specifică obligațiile legale ale companiei în ceea ce privește perimetrul Ex-6 Curtici, iar acest acord nu include activități legate de gazele de șist sau orice alte resurse neconvenționale. ANRM a confirmat de asemenea că Panfora Oil&Gas nu a depus nicio referire/solicitare privind gazele de șist. Întregul perimetru Ex-6 Curtici nu este și nu va fi în niciun fel legat de gazele de șist. Panfora Oil&Gas este pregătită să semneze în acest sens acorduri cu valoare juridică cu comunitățile locale, fermieri și proprietari de terenuri, angajându-se astfel să nu întreprindă nicio activitate legată de gazele de șist, atât în cadrul etapei de explorare, cât și al producției, pentru întregul perimetru Curtici și pentru toată durata de valabilitate a operațiunilor”, dau asigurări cei de la Panfora Oil&Gas.

Primăria din Dorobanți strânge semnături de la localnici să blocheze activitatea Panfora Oil&Gas

După ce Panfora Oil&Gas a achiziționat o suprafață de 3,47 ha de teren agricol și în comuna Dorobanți, reprezentanții companiei au mers la primărie pentru a cere certificat de urbanism. Au adus autorizație de la ANRM și aviz de la Apele Române, nu și de la Mediu, însă. Primărița Korondi Jozsa-Erica spune că oamenii din zonă nici nu vor să audă de explorare de gaze, de orice natură ar fi ele, și strâng semnături să blocheze o eventuală activitate în acest sens.

“Suntem în proces cu Panfora Oil&Gas. Luptăm pentru ca să nu vină să foreze și să facă explorare la noi. Noi nu suntem de acord să foreze, nici cetățenii din comuna Dorobanți, nici cei din Curtici și nici din zonă. După ce au cumpărat teren (3,75 ha),  au venit la primărie că vor să foreze ca să vadă dacă avem aici gaze. Au venit pentru gaze mai mult, nu pentru gaze de șist. Putem să spunem orice, noi vrem să evităm asta, deoarece aici trăim din agricultură. Cetățenii nu vor așa ceva, pentru că nu se știe niciodata…Și dacă găsesc? Atunci ce o să facem, cum o să fie mai departe, cine își asumă răspunderea?! ….Nu ne dorim, pentru că atunci pornește o avalanșă și nu mai putem să o oprim. Trebuie să ne gândim și la copiii noștri în viitor”, ne-a declarat Jozsa-Erica Korondi, primarul Comunei Dorobanți.

În timp ce Panfora Oil&Gas obține autorizațiile una după alta, cetățenii din localitate s-au mobilizat și strâng semnături pentru a le bloca activitatea în zonă.

“Au venit cu autorizație de la ANRM și au cerut certificat de urbanism, am cerut și noi niște avize…Acum strângem declarații de la cetățeni că nu dorim să înceapă activitatea aici. Nu au încă autorizatie de mediu, doar de la Apele Române au aviz. Dacă instituțiile nu sunt cu noi, noi primăriile nu putem face nimic. Avem speranțe că totuși o să reușim’’, afirmă Jozsa-Erica Korondi.

Agricultorii se tem de “surprize”: una spunem, alta facem

Alexander Degianski, un cunoscut fermier din Timiș, recunoaște și el că cea mai mare temere a agricultorilor este legată de tehnologia de exploatare a gazelor de șist care ar putea afecta serios mediul și populația. Atrage atenția, însă, și asupra lipsei de transparență din partea autorităților care ar trebui să arate negru pe alb că nu vor exista intenții de a permite astfel de exploatări la noi în țară. Până la urmă, ce legea nu interzice, înseamnă că o permite, afirmă și pe bună dreptate agricultorul.

“Câmpia de Vest este una din cele mai fertile din UE, trebuie să se facă agricultură aici, știm că există și coexistă industria extractivă convențională, pentru că și la noi în zonă este plin de sonde de petrol care nu ne afectează. Cât timp se face astfel de tehnologie, nu avem nicio problemă. Problema mare este dacă cumva cineva pune gând rău agriculturii prin folosirea acestor metode chimice incluzive foarte dăunătoare mediului înconjurător și populației prin ceea ce înseamnă tehnologia de exploatare a gazelor de sist. Aceasta este problema noastră majoră.… Noi nu știm ce vor să facă, dar suntem precauți. În mod clar, tot ceea ce înseamnă gaze de șist nu este binevenit în zona agricolă a României”, ne-a declarat Degianski.

Avocat: Fără evaluarea impactului asupra mediului, totul trebuie anulat!

Pentru a-și apăra drepturile, fermierii au înființat Asociația „Salvăm Câmpia de Vest”, care de-a lungul timpului a avut nenumărate procese pe rol. Avocatul Florin Bornea spune că, de fapt, marea problemă este la Guvernul României şi la ANRM, care au concesionat 14.000 de kilometri pătraţi fără respectarea directivelor UE în vigoare, iar, în primul rând, este vorba de lipsa unei evaluări a impactului proiectelor asupra mediului  şi  a informării pulicului.

“Ceea ce reproşăm noi nu este Panfora Oil&Gas, în principal, ci Guvernului României şi ANRM că a scos la licitaţie 14 perimetre, 14.000 km pătraţi din Satu Mare, până în Caraş-Severin, tot Vestul ţării, plus zona Vasluiului şi a Dobrogei, cu nerespectarea directivei 42 din 2001 (Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului) şi a HG 1076 din 2004 (HG 1076 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe).

Acestea spun foarte clar ca înainte de a aproba asemenea planuri sau programe trebuie să faci o evaluare ecologică, cu tot ceea ce implică, să o aduci la cunoştinţa publicului, să spui ce faci, să publici planul de proiect, să spui care sunt avantajele şi dezavantajele, tot ce înseamnă evaluare ecologică, să asculţi părerile tuturor. Ce se întâmplă dacă transformi vestul Ţării în câmp petrolier, tot vestul din Satu Mare până în Caraş-Severin??”, a declarat Florin Bornea.

La acest moment, Asociaţia are pe rol două procese, unul care vizează declasificarea contractului semnat de ANRM cu Panfora Oil&Gas şi un altul de anulare a acordului petrolier pentru nerespectarea directivei UE.

“Curtea de Justiţie a UE anulează şi obligă instanţele, anulează fără niciun fel de problemă  toate planurile sau programele efectuate fără nicio o evaluare ecologică, absolut totul. Politica de mediu este politică fundamentală a UE. Aceasta este marea noastră problemă: lipsa evaluării ecologice, a informării publicului, lipsa oricărei cunoştinţe despre ceea ce vor să facă şi ceea ce caută, ceea ce le permite să spună astăzi într-un fel şi mâine în alt fel şi care generează neîncredere în rândul tuturor”, a precizat avocatul.

Pe scurt, ANRM a concesionat terenurile fără să facă nicio evaluare ecologică, fără să întrebe pe nimeni din populaţia ţării dacă este de acord sau nu, fără să aducă la cunoştinţa publicului care să poată să formuleze obiecţiuni, iar după ce au aprobat contractul, l-au clasificat secret de servici, îşi exprimă indignarea Florin Bornea. Din păcate, ANRM n-a avut nicio reacţie la solicitările noastre pe această temă, aşa cum ne şi aşteptam, de altfel….

Panfora Oil&Gas: Acordul este clasificat de autoritățile române, conform legii

Dacă din partea autorităţilor române n-am primit niciun semn, Panfora Oil&Gas ne-a răspuns la întrebările formulate în scris.

Scopul acordului de concesiune nu este acela de exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale, ci de executare a unor lucrări de explorare prin care să se stabilească potenţialul perimetrului, arată Panfora.

“ANRM şi MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company, împreună cu S.C. Expert Petroleum – S.R.L. au încheiat un acord pentru gaze naturale şi ţiţei la data de 19 aprilie 2011, după câștigarea drepturilor de concesiune asupra perimetrului în anul 2010, în cadrul rundei a X-a de licitație organizate de către ANRM. Acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX – 6 CURTICI a fost aprobat prin HG nr. 1185 din 4 decembrie 2012 şi publicat în Monitorul Oficial 838 din 12 decembrie 2012”. Așa cum Panfora Oil&Gas și ANRM au afirmat în mod public,  scopul acordului de concesiune nu este acela de exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale, ci de executare a unor lucrări de explorare prin care să se stabilească potenţialul perimetrului. Activitatea de explorare cuprinde lucrări de prospecţiune, precum şi forajul unor sonde de explorare, prin metodele tradiţionale. Acordul este clasificat de autoritățile române, conform legii”, ne-au precizat reprezentanțíi Panfora.

Panfora se pregătește să instaleze patru sonde

Cine este Panfora și ce licențe are? Iata ce ne-au comunicat reprezentanții companiei:

Panfora Oil & Gas SRL este o companie înregistrată în România, care face parte din Grupul MOL și care este dedicată activităților de explorare și producție (E&P) ale Grupului MOL din România. Compania a fost înființată la sfârșitul anului 2012 și are sediul în Cluj Napoca. Compania deține licență din partea Guvernului României și a Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) pentru explorarea și exploatarea resurselor de hidrocarburi convenționale din perimetrul Ex-6 Curtici, județul Arad. Programul de lucrări de explorare din Ex-6 constă în măsurători geofizice de suprafață 3D și, într-o etapă ulterioară, forarea a maximum patru (4) sonde, căutarea de noi hidrocarburi convenționale, petrol și gaze naturale în formațiuni de roci convenționale. Compania are de asemenea o participație minoritară în alte două concesiuni, EX-1 Voievozi (30%) și EX-5 Adea (20%), având ca partener Sand Hill Petroleum Romania SRL.

Legislația română și acordul de concesiune pentru resursele de petrol și gaze prevăd existența a două etape: explorare și producție.

“În prezent, ne aflăm în faza de explorare și am depus toată documentația necesară pentru obținerea permiselor în vederea efectuării lucrărilor de explorare. În prima etapă, programul de lucrări de explorare constă dintr-o măsurătoare geofizică de suprafață 3D, pentru care compania va utiliza tehnologiile de ultimă generație pentru a explora noi hidrocarburi convenționale, petrol și gaze naturale în formațiuni de roci convenționale, chiar și în câmpuri care au fost explorate în trecut, când tehnologia modernă de măsurare a suprafeței 3D nu era disponibilă. Am luat în considerare opinia fermierilor locali și am decis să facem măsurători numai pe drumurile publice, pentru a evita orice perturbare a activităților agricole regulate. Măsurătorile vor fi efectuate de camioane speciale care vor circula fără a bloca traficul și care vor folosi microfoane wireless de mici dimensiuni. Camioanele speciale vor fi prezente numai în zonele nelocuite.

Vom instala patru (4) sonde pe parcele de mici dimensiuni achiziționate în regiune. Toate datele științifice care vor fi colectate și procesate aparțin statului roman”, susțin reprezentanții Panfora.

Măsurarea 3D nu are impact asupra mediului, prin urmare, nu este necesară o autorizație de mediu emisă de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. În cazul sondelor de explorare planificate, autorizația de mediu este obligatorie și operațiunea de forare poate fi implementată numai dacă este aprobată de autoritatea respective, dau asigurări cei de la Panfora.

“Acest proces de autorizare a început și pregătim studii detaliate de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) în conformitate cu cererea Agenției de mediu, care vor fi transmise în următoarele luni autorității. Așa cum am precizat deja în repetate rânduri, Panfora nu va folosi explozibili sau fracturarea hidraulică în timpul operațiunilor. În cazul în care sondele de explorare vor indica prezența resurselor convenționale viabile din punct de vedere comercial, compania va propune un plan de dezvoltare și producție pe teren către ANRM care va include dezvoltări ulterioare”, mai precizează reprezentanții Panfora.

---

vezi și…

ARABLE a ridicat 20 milioane dolari SUA pentru a produce dispozitive conectate pentru fermieri