(Partea a 5-a)
3. Explozia finanțărilor în agribusiness în 2023
Am ales această tendință pentru că, lăsând de o parte finanțările considerabile pe care România le primește de la bugetul Uniunii Europene prin diversele programe, există încă destule resurse care nu sunt conștientizate și valorificate. Adaptarea la schimbările climatice nu va fi simplă și nici nu va fi rezolvată doar cu fondurile europene. Este nevoie de politici coerente, solide, care să urmărească asigurarea securității și siguranței alimentare dar și a apei, mai ales in contextul actual extrem de complicat. De aceea am menționat în continuare o serie de idei și acțiuni puse în practică sau gândite în alte țări ale lumii.
Creșterea cererii pentru alimente – prognozată să crească cu 70% până în 2050 – și scăderea rapidă a resurselor, au adus agricultura în prim planul preocupărilor lumii întregi. În același timp, a ieșit tot mai mult în evidență, unul din cele mai mari obstacole de care se lovesc fermierii în încercarea de a se adapta la cerințele de sustenabilitate: lipsa accesului la finanțări.
Fermieri fără finanțare
Datorită naturii ciclice a agriculturii, foarte mulți fermieri au nevoie de finanțare până la următoarea recoltă. Conform Băncii Mondiale jumătate din fermierii din lume nu beneficiază de servicii financiar – bancare. Adică cam 440 de milioane de fermieri. Circa 95% din fermele din lume sunt de mici dimensiuni cu mai puțin de 5 hectare de teren dar, produc 80% din hrana pentru anumite regiuni, incluzând Asia și Africa sub-sahariana. Chiar dacă problemele agriculturii variază de la o regiune la alta, accesul la finanțare a devenit o problema universală pentru toți fermierii din lume. În multe parți ale Europei fermierii sunt nevoiți să încheie acorduri cu furnizorii de input-uri și să accepte soluții de finanțare la rate ale dobânzilor, să le spunem cel puțin anormale.
Problema evaluării riscurilor
Motivul pentru care instituțiile financiare tradiționale se feresc de sectorul agricol este cel al estimării riscurilor într-o industrie impredictibilă. Lipsa de date predictibile este, se pare, principala problemă. În agricultură diferențele pot fi foarte mari de la un an la altul. Vremea, randamentele, prețurile, piețele și reglementările toate contribuie la un grad ridicat de incertitudine.
În Kenya 98% din fermieri folosesc telefoane mobile atât pentru a accesa servicii financiare cât și pentru co-ordonarea activităților. În India datorită conectivității 4G și a gradului de penetrare a telefoanelor inteligente s-a înregistrat o creștere explozivă a start-up-urilor fintech care sprijină agricultura valorificând potențialul imens al aplicațiilor.
IA, datele satelitare avansate, dronele, dar mai ales puterea Blockchain, au făcut ca evaluarea riscurilor să se îmbunătățească considerabil. Existența unor date mai exacte duce la mai multă transparență și trasabilitate ceea ce permite agrifintech-urilor să ofere finanțări mai rapid, în condiții mai bune ți cu riscuri diminuate.
Blockchain joacă un rol foarte important în acest nou ecosistem agricol. De exemplu, in asigurările pentru agricultură, datele exacte și deschise de la stațiile meteo și ferme, care pe Blockchain nu pot fi manipulate, formează baza unor index-uri de asigurare. Aceasta permite procesarea rapidă a cererilor de despăgubire cu plați făcute promt și automat.
PARTEA I – Anul tehnologiilor noi în agribusiness și al finanțării acestora
PARTEA II – Principalele tendințe din agribusiness în 2023 (2)
PARTEA III – Principalele tendințe în agribusiness în 2023 (3)
PARTEA IV – Principalele tendințe în agribusiness în 2023 (4)
Autor: Leontin Dinulescu
Comentariile sunt închise