Fermierul Garegin Muradyan cultivă căpșuni de 5-6 ani în satul Tavshut, din regiunea Shirak din Armenia, pe un câmp acoperit doar cu plasă, fără posibilitatea de încălzire, fără „excese” suplimentare. El spune că se descurcă bine.
„La început nici eu nu am crezut în rezultat, dar apoi m-am îndrăgostit, am început să iubesc această afacere”, spune Garegin, care până în 2017 nu fusese niciodată implicat în agricultură.
El spune că în sezonul trecut a recoltat de pe un hectar de teren vreo 1,6 tone de căpșuni, pe care le-a vândut sau le-a împărțit, „cu excepția celor mâncate de noi”, glumește el.
Cu toate acestea, în sectorul agricol al Armeniei, oamenii de succes precum Muradyan sunt mai adesea excepția decât regula. Un astfel de succes pare inaccesibil pentru mulți dintre cei care lucreaza în agricultura din cauza nevoii de investiții financiare, infrastructura si conditiile meteorologice.
Potrivit Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii, cel mai jos punct al regiunii Ashotsk este de 1.968 de metri, cel mai înalt este de 3.196 de metri; 46% din an în Ashotsk este geroasă, 43% din an regiunea este acoperită cu zăpadă.
Când îi informăm pe Vardanyan și Khachatryan despre exemplul de succes al lui Muradyan, ei devin curioși. Dar ele indică, de asemenea, că pot exista limite. Muradyan, care are o recoltă normală de căpșuni, confirmă că nu toată lumea reușește.
„De fapt, toată Armenia a fost foarte surprinsă că suntem la o altitudine de 2.100 de metri și că primim căpșuni de foarte bună calitate”, explică Muradyan.
În ceea ce privește frigul, el constată că iarna zăpada acoperă plantele, iar acestea nu îngheață. De fapt, este mai rău atunci când nu există un strat de zăpadă, așa cum a fost cazul în acest an. Potrivit acestuia, plantele au răcit afară, dar, din fericire, rădăcinile nu au fost afectate, iar creșterea a continuat.
Statisticile arată însă că agricultura din Armenia nu este încă percepută ca o afacere cu drepturi depline. În special, cea mai mare parte a producției vegetale sau animale produse în regiunile învecinate cu Erevan este vândută, spre deosebire de regiunile periferice. Cu alte cuvinte, în regiunile departe de Erevan, fermierii își consumă recolta în sate. Și din moment ce vând mai puțin, produc mai puțin.
„Locația geografică a Armeniei, zonarea și alți factori creează oportunitatea pentru o diversitate atât de mare încât, cu utilizarea corectă a tehnologiei, puteți obține cel mai bun rezultat”, spune expertul în agricultură ecologică Vardan Torchyan.
Expertul explică că costul implementării noilor tehnologii depinde și de culturi, calitatea apei etc.
Sursa: euneighbourseas
Editor: Irina Bogdan
Comentariile sunt închise