Uniunea Europeană a prezentat planuri pentru abordarea risipei alimentare, cu propuneri de obiective obligatorii pe tot lanțul de aprovizionare. Potrivit planurilor anunțate astăzi de Comisia Europeană, statele membre vor fi obligate să reducă risipa alimentară în procesare și producție cu 10% până în 2030.
De asemenea, până în același an, acestea vor trebui să atingă un obiectiv de reducere cu 30% per cap de locuitor, bazat pe cifrele din 2020, în sectorul retail și consum, incluzând alimentația publică și gospodăriile.
Conform Comisiei Europene, în prezent, în Uniunea Europeană se risipește anual aproximativ 59 de milioane de tone de alimente, ceea ce reprezintă o pierdere estimată la 132 de miliarde de euro. Astfel, Uniunea Europeană se confruntă cu un impact semnificativ asupra mediului și economiei.
“Avem acum oportunitatea de a planifica pentru viitor, de a redesena modul în care producem și consumăm alimentele noastre și de a oferi o gamă mai largă de produse sigure, durabile și nutritive cetățenilor noștri. Aceasta este și o oportunitate pentru sectorul agricol și industria alimentară din UE de a fi în frunte în ceea ce privește susținerea sustenabilității și de a rămâne înaintea tendințelor globale.” Declară comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides.
FoodDrinkEurope, organizația care reprezintă producătorii de alimente din UE, a menționat că noile planuri nu trebuie să submineze afacerile care lucrează în conformitate cu obiectivele stabilite în anul 2015. Aceasta mai subliniază faptul că Organizația Națiunilor Unite (ONU) și-a stabilit propriul obiectiv de dezvoltare durabilă acum opt ani, cu scopul de a reduce risipa alimentară per cap de locuitor cu jumătate până în 2030.
„Va fi, de asemenea, important ca Comisia să colecteze date solide și fiabile privind risipa alimentară din statele membre, care să fie reprezentative și comparabile – acest lucru se aplică atât liniei de bază din 2020, cât și anilor următori. Acest lucru va permite sectorului nostru să îndeplinească obiectivele de reducere a risipei alimentare și să faciliteze strategiile eficiente de prevenire a risipei alimentare la nivel național.” declară Dirk Jacobs, directorul general al FoodDrinkEurope.
Pe lângă combaterea risipei alimentare, Uniunea Europeană are și alte inițiative pentru protejarea și refacerea solurilor din UE. Comisia Europeană a propus o lege pentru îmbunătățirea sănătății solului, argumentând că 60-70% din solurile UE sunt nesănătoase. Bruxelles-ul estimează că costurile asociate degradării solului depășesc 50 de miliarde de euro anual.
Obiectivul propunerii privind sănătatea solului este să se obțină soluri sănătoase până în 2050. Aceasta va implica monitorizarea sănătății solului în conformitate cu un cadru care include eroziunea și nivelurile excesive de nutrienți proveniți din îngrășăminte. De asemenea, țările membre vor trebui să identifice, să investigheze, să evalueze și să curețe terenurile contaminate, conform propunerii.
Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, a afirmat că noua lege privind solul va spori reziliența Europei și va asigura un viitor viabil. El a adăugat că aceasta definește în mod legal solurile sănătoase și permite colectarea de date privind starea solurilor, promovând managementul sustenabil al solului și ajutând la decontaminarea solurilor poluate. Investiția în soluri reprezintă fundamentul adecvat pentru tot ceea ce construim în continuare.
Cu toate acestea, inițiativa privind sănătatea solului a stârnit critici printre jucătorii din industrie. Dirk Jacobs, directorul general al FoodDrinkEurope, a afirmat că există în prezent o diferență semnificativă de finanțare pentru a satisface ambițiile UE în ceea ce privește sănătatea solului. De exemplu, se estimează că sunt necesari aproximativ 8 miliarde de euro anual pentru a ajuta fermierii să facă tranziția către agricultura mai sustenabilă, inclusiv managementul mai bun al solului, iar sectorul agroalimentar se confruntă cu o lipsă de finanțare de cel puțin 12,5 miliarde de euro în ceea ce privește cererea de împrumut neacoperită.
One Planet Business for Biodiversity (OP2B), o coaliție pentru sustenabilitate ce reprezintă giganții alimentari precum Unilever, Nestlé și Danone, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-și mărească ambiția în ceea ce privește propunerea pentru a crea condițiile necesare pentru un teren de joc echitabil și pentru o extindere sustenabilă a agriculturii regenerative.
Stefania Avanzini, directorul OP2B, a declarat: „Uniunea Europeană trebuie să meargă mai departe pentru a aborda tendința de deteriorare a sănătății solului în Europa”.
Sursă: Just-Food
Editor: Alexandra Băncilă
Comentariile sunt închise