Risipa alimentară: propunerea ambițioasă a Comisiei Europene

Cu îngrijorări tot mai evidente legate de securitatea alimentară, inflație și impactul asupra mediului al risipei alimentare, Comisia Europeană (CE) a făcut un pas semnificativ pentru a combate această problemă presantă.

În luna iulie, Comisia a introdus o strategie cuprinzătoare, propunând obiective juridice obligatorii pentru reducerea risipei alimentare în întreaga Uniune Europeană. Obiectivele cer statelor membre să reducă risipa alimentară cu 10% în procesarea și fabricarea produselor alimentare și cu un ambițios 30% per cap de locuitor pentru restaurante, servicii alimentare și gospodării.

Deși țările UE au implementat deja programe de prevenire a risipei, CE recunoaște că reducerile obținute până acum nu au fost suficiente. În 2020, UE a produs o cantitate uluitoare de 59 de milioane de tone de risipă alimentară, echivalentul a aproximativ 250.000 de balene albastre – cele mai mari animale de pe Pământ. Aceasta înseamnă că se risipește în medie 131 de kilograme de hrană pe persoană anual, o statistică alarmantă care cere o atenție imediată.

Gospodăriile sunt responsabile pentru peste jumătate din totalul risipei alimentare din UE, urmate îndeaproape de sectorul de procesare și fabricare. Reducerea risipei alimentare la nivelul gospodăriilor ar avea un impact pozitiv nu doar asupra mediului, ci și asupra bugetelor familiilor. Mâncarea risipită înseamnă pierderea altor resurse valoroase, cum ar fi apă, energie și inputuri agricole, ceea ce contribuie la emisii mai mari de gaze cu efect de seră în depozitele de deșeuri.

În timp ce obiectivele propuse vizează abordarea crizei risipei alimentare, unele grupuri de activiști susțin că ele nu sunt suficient de ambițioase. Organizația neguvernamentală Zero Waste Europe, cu sediul în Bruxelles, a solicitat o creștere, propunând cel puțin un obiectiv de reducere a risipei alimentare de 50% în timpul negocierilor intra-instituționale.

În plus, obiectivele propuse se aliniază cu obiectivul de dezvoltare durabilă al ONU (obiectivul 12.3), care solicită o reducere cu 50% a risipei alimentare per cap de locuitor la nivelul consumatorilor și în retail până în 2030.

În prezent, țări precum Germania, Franța și Italia au cele mai ridicate rate de risipă alimentară din UE. Cu toate acestea, atunci când se ia în considerare risipa alimentară per cap de locuitor, Franța și Germania au rate similare cu media UE. În schimb, țări mai mici precum Belgia, Cipru, Danemarca, Grecia și Portugalia generează peste 200 de kilograme de risipă alimentară pe locuitor.

Deși toate țările UE s-au angajat să reducă risipa alimentară în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, nivelul de ambiție și implementarea măsurilor variază semnificativ între statele membre. Doar Țările de Jos, Germania și Franța au politici stabilite cu obiective specifice pentru combaterea risipei alimentare, în timp ce majoritatea celorlalte țări au politici cu monitorizare și evaluare limitate sau se află încă în stadii incipiente.

Pentru a aborda eficient această provocare, țările UE au adoptat politici diverse și abordări non-legislative. Unele state membre folosesc instrumente financiare, cum ar fi scutirea de TVA pentru alimentele donate și sprijin economic pentru promovarea prevenirii risipei alimentare.

Cu toate aceste eforturi, producția de alimente și serviciile alimentare în UE27 se preconizează că vor crește cu aproximativ 11% între 2020 și 2030, ceea ce ar putea duce la o creștere a risipei alimentare dacă nu se iau măsuri suplimentare.

Sursă: EUobserver

Editor: Alexandra Băncilă


Comentariile sunt închise