Fondurile de investiții au finanțat, în perioada 2019 – martie 2021, cu aproximativ 3,3 miliarde de dolari startup-uri din agritech și agrifood din Europa prin intermediul a 654 de runde de finanțare.
În România, aceleași domenii au primit între 2018 și 2021 aproximativ 4 milioane de dolari, potrivit Raportului Romanian Agrifood Tech Startups Overview.
Într-un context de consum care pune tot mai multă presiune pe resursele planetei, discuțiile despre sustenabilitate și inovație în agricultură sunt mai necesare ca oricând, mai ales cu privire la sursa alimentelor de bază și accesul consumatorilor la acestea.
Conferința Agrifood Innovation Summit 2021 a adus împreună antreprenori, cercetători, profesori și reprezentanți ai sistemului public care susțin inovația în domeniul agroalimentar pentru a găsi tendințele care definesc viitorul industriei.
În cadrul conferinței a fost lansat și Romanian Agrifood Tech Startups Overview, realizat de Impact Hub Bucharest și Activize.Tech în parteneriat cu EIT Food, Patria Bank, BASF și CBNagro.tech, care include prima mapare a 50 de startupuri tech românești implicate în inovația industriei, o analiză a evoluției rundelor de finanțare din domeniu din ultimii trei ani și cele mai importante tendințe tech care conturează viitorul agriculturii moderne. Printre ele – IoT, precision farming sau biotehnologia.
Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report, prima mapare locală a startupurilor agritech, este un instrument care vine să sprijine aceste inițiative și să ajute dezvoltarea unor proiecte noi, pentru că sectorul de startupuri tech din agrifood este într-un stadiu foarte incipient. Acest lucru se reflectă în numărul de startupuri care există, valoarea rundelor de finanțare atrase de acestea și numărul de programe și comunități locale dedicate acestor verticale de business.
Valoarea investițiilor
Interesul pentru industrie se reflectă și în activitatea fondurilor de investiții: în Europa, din 2019 și până în martie 2021 s-au desfășurat 654 de runde de finanțare pentru startupuri din agritech și agrifood, care însumează aproximativ 3,3 miliarde de dolari. În România, aceleași domenii au primit între 2018 și 2021 aproximativ 4 milioane de dolari (prin 12 runde de investiții), împărțite astfel: 3 runde de tip pre-seed (~$372K), 4 runde de tip seed (~$446K), 3 runde de tip Series A (~$3M) și 2 runde de investiții a căror valoare este confidențială.
Inovație & trenduri în agricultura locală
Inovația în agricultură reprezintă soluții care ajută fermierii să crească producția agricolă, să îmbunătățească producția de alimente și bunăstarea animalelor, reduc poluarea, scad amprenta de cardon generată de industrie și cresc scalabilitatea. Principalele tendințe din agritech includ folosirea IoT în agricultură, micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori, precision farming (agricultura de precizie), biotehnologia, nutriție și sănătate.
Mai pe larg, folosirea IoT în agricultură se referă la softurile și dispozitive hardware care îi ajută să minimizeze risipa și să crească eficiența în toate procesele de producție. În ciuda investițiilor consistente pentru implementare, astfel de tehnologii au un impact uriaș pe termen lung.
Micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori a apărut ca necesitate în timpul stării de urgență și lockdown, când consumatorii au început să caute noi moduri de a cumpăra alimente, orientându-se în special către fermieri și producători locali. Trendul este o oportunitate deschisă în principal de tehnologie, care ajută companii mici să devină competiție pentru marii producători, în special prin intermediul „food hubs”, platforme care reunesc producătorii dintr-o anumită regiune și care livrează apoi clienților.
Precision farming (agricultura de precizie) este un concept de management al agriculturii care folosește tehnologii data-based, inclusiv sisteme de sateliți (ca GPS), teledetecție (remote sensing) și internetul pentru a gestiona culturile și a reduce utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și a apei.
Biotehnologia, pe plan local, se rezumă la activitățile de cercetare academică. Există foarte puține programe de finanțare dedicate, iar politicile publice de susținere a dezvoltării biotehnologiei sunt rare și recent anunțate.
Nutriția este sectorul în care foarte multe persoane preocupate de sănătatea lor încep să ceară ajutor specializat, facilitat prin combinația medicinei și tehnologiei (consultanță online).
Ce cuprinde raportul
Maparea oferă o privire de ansamblu asupra sectorului de agrifood și agritech din Europa. Mai exact, raportul integral cuprinde: evoluția rundelor de finanțare în Europa și în România, dar și inițiativele Uniunii Europene de susținere a practicilor agricole sustenabile prin consorții ca EIT Food și principalele trenduri tech din domeniu (folosirea IoT în agricultură, farming as a service, aplicațiile de food tracking, folosirea utilajelor și roboților autonomi, Autonomous Agricultural Machinery and Robots, biotehnologia, cumpărăturile de mâncare online și producerea alimentelor în spații închise).
La acestea se adaugă și lista tendințelor care sunt prezente în România, alături de principalele startupuri tech românești, clusterizate pe domenii de activitate: apicultură, managementul fermelor și automatizarea lor, marketplace-uri și platforme de informare, sănătate și nutriție, livrare de mâncare și management de rezervări în restaurante.
Citește și – Ignorăm singura industrie fără care nu putem trăi