Soluții urgente pentru ieșirea HoReCa din criză

Declarații LIVE la TransilvaniaFoodSummit, prima ediție, 2021, Cluj Napoca

Narcis Pintea, Nar-cheese:

“Avem ferma noastră proprie, cu 45 de bivolițe și 30 de vaci. Am inceput in 2019 sa facem telemea, brânză, brânzeturi maturate. Am băgat recent și iaurtul in produs finit. Toate produsele sunt din lapte amestecat de bivoliță și vaca. Suntem micuți, suntem în creștere. Nu pot sa zic că avem un trai foarte bun, pentru că tot ce facem reinvestim. Cum zic elvețienii, orice business are nevoie de cinci ani de zile ca să poată produce beneficii.”

Valeriu Tabară, președinte ASAS:

“Horeca exprima o stare a societății, dacă ai terasele goale înseamnă că sistemele sociale sunt blocate. Horeca este expresia stării societății.

Polonezii finanțează de la stat transportul cărnii de pasăre.  Noi avem cele mai performante sisteme de producție a cărnii de pasare. Și la ce ne-a folosit?”.

Marcelus Suciu – CEO Grupul Marty Restaurants:

‘’Situația la firul ierbii este dezastruoasa, avem comisii, agentii, bani blocati, Mă cuprinde o lehamite. Înotăm într-o mare de incertitudine când vine vorba de fonduri guvernamentale. Ne confruntăm cu criza forței de muncă, creșterea prețului produselor. Ne pierdem într-o zonă de vorbe frumoase, dar nu înțeleg care e zona pragmatică. Vreau să văd niște lucruri pragmatice: 1, 2, 3.

Avem lanțuri mari de producție, unde este dezastru. Am vrea sa redăm demnitate, valoare fermierului român. Avem produse minunate care ar trebui sa fie plătite corect.

Nu știu dacă business-ul vechi de a face ospitalitate va mai fi de actualitate. Vor fi operatori care vor satisface nevoia de a umple stomacul. Dar partea de ospitalitate, de restaurant pentru suflet trup și minte, acele restaurante trebuie sa ofere altceva și anume experiența. Omul vine cu banii lui munciți din greu și mi-i da mie pentru ridicare sufleteasca intr o lume sumbră, nu este vorba doar despre mâncare’’.

Cristina Leorenț, TVR International:

“In promovare, se investește foarte puțin. Un produs de foarte buna calitate cu o promovare slabă poate creste foarte greu. Nu ne promovam pentru că nu știm să ne promovam. Nu exista oameni care să vorbească în public și nu sunt școliți pentru aceasta. Numărul evenimentelor cu prezență fizică le numărăm pe degetele de la o mână”.

Ștefan Pădure, APAR:

“Există o concurență neloială, dar nu neapărat din zona statului, cât din zona gri. Bacșișul, o componentă esențială în industria noastră, în UE este reglementat, în România nu este reglementat, ceea ce din start ne creează un handicap.

Din păcate, avem doar 9 produse protejate la nivel european în timp ce țări precum Italia, Franța au jumatate dintre produsele înregistrate la nivel national.

Din păcate, avem doar 9 produse protejate la nivel european în timp ce țări precum Italia, Franța au jumatate dintre produsele înregistrate la nivel national. Ei finanteaza costul de 35% rezultat în urma drumului de la fabrica la raft. Astfel, se produc dezechilibre în piata. Singura țară care nu finanțează acest segment este Romania.

Masa uriașă de oameni din spatele miniștrilor distruge sistemul. Mi-e frică de intervențiile personalului public care blochează. Nu poți face absolut nimic cu acest personal care blochează. Eu cred că putem face o discuție cu colegii din Austria, Italia, Spania. Vom face o întâlnire cu Copa-Cogeca prin martie-aprilie, este un eveniment extrem de important unde este necesară prezența fizică.

…

Clujul este la nivelul anului 1994 in materie de turiști. In Cluj, au ajuns anul trecut doar 804 turiști străini, deși Clujul este și centru de afaceri, este incredibil! Și domeniul festivalurilor are de suferit. Sunt mulți artiști care au avut de suferit in ultimii 2 ani”.”

Ștefan Gadola, președinte HoReCa Cluj-Napoca:

“In străinătate lucrurile sunt cu totul altfel în domeniul restaurantelor. Probabil că în România gradul de vaccinare a afectat activitatea restaurantelor. Dacă vă plimbați prin Cluj, după ora 9 vedeti orașul gol, este straniu. Închiderea restaurantelor la ora nouă a afectat foarte mult activitatea restaurantelor. Sperăm să revenim la o normalitate. Cât priveste forța de muncă, mulți angajați din Horeca au plecat în alte domenii unde exista stabilitate. Am fost în Deltă și la hotel toți angajații erau din alta țară, vietnamezi, thailandezi.

Și în alte domenii criza forței de muncă este prezenta, mai ales pentru personal calificat. Simt că nu mai avem scoli, cel puțin în Horeca. În primul rând, nu avem pregătirea profesională, apoi din păcate avem o concurență neloială din partea statului. Salariile de la stat concurează cu cele pe care le dau privații în funcție de posibilitățile afacerii. Acest lucru nu este foarte bun.

Ceea ce putem face este sa le oferim un salariu decent, dar să aibă o pregătire profesională bună care să aducă plus valoare”.

Călin Ile, preşedinte Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR):

“Toate țările trec prin ceea ce trecem noi. Perspectivele sunt însă promițătoare pentru zona Clujului. Exista o încredere fata de aceasta zona. Venim după 2 ani de lupta la baioneta ca să salvăm industria aceasta. Cred că am ieșit din asta mai uniți, mai eficienți. Va dura foarte mult pentru a reda clienților încrederea de a consuma. Trebuie sa facem față crizei energetice și a forței de muncă. Dacă criza energetică este temporar, la criza forței de muncă trebuie noi sa fim mai atractivi pentru tineri. Digitalizarea și sustenabilitatea sunt cele două direcții către care se îndreaptă industria noastră. Noi nu vindem camere sau farfurii, ci o stare de bine. De aceea suntem o industrie a zâmbetelor. (…)Tocmai am lansat un ghid al întreprinderilor hoteliere, o analiză pentru cei care vor să investească în industria noastră.

Romanii care sunt in structura board-urilor europene foarte rar se oferă să găzduiască ei evenimente internaționale. Aceste evenimente trebuie să aibă și un aspect de show. Nu e doar conferință în sine.

Promovarea trebuie făcută uniți, nu disparați în mai multe proiecte. Trebuie să promovăm sub o umbrelă mare Romania. Mai este lipsa acelor persoane care să facă un pas in față. Avem nevoie de oameni curajoși pentru a promova Romania. Stau și mă întreb acum care vor fi rezultatele prezentei României la târgul de la Dubai. Nu cred că există o strategie națională de promovare”.

Citește și – Măsuri urgente pentru stoparea căderii agriculturii…