Pe rafturile supermarketurilor și în piețe, morcovii provin din Olanda, usturoiul din Ungaria, țelina din Polonia, iar merele din Italia. Președintele Asociației Cultivatorilor de Legume și Fructe, Vlad Gheorghe, atrage atenția că România consumă deja peste 80% legume și fructe de import și, dacă trendul continuă, în câțiva ani dependența va fi totală. El subliniază că suprafețele cultivate cu produse de bază sunt insignifiante: cartoful se întinde pe doar 20.000 de hectare, deși ar fi nevoie de peste 250.000, iar ceapa abia mai există în cultura locală.
Producătorii de conserve sunt, la rândul lor, puternic dependenți de marfa din afară. România importă anual aproximativ 60.000 de tone de pastă de tomate din China, în timp ce producția internă acoperă mai puțin de 5% din necesarul fabricilor.
Dificultățile se resimt și la nivelul micilor fermieri. În județul Giurgiu, legumicultorul Sorin Cristea a fost obligat să reducă suprafața cultivată cu aproape 40%, pentru că nu își mai putea valorifica producția. „Importurile ne blochează accesul pe piață. Dacă scoatem o recoltă mare, nu avem cui să o vindem”, spune acesta.
Problemele sunt amplificate de nivelul redus al subvențiilor, de lipsa de asociere între producători și de imposibilitatea de a livra constant cantități mari către marile lanțuri comerciale. Mulți fermieri renunță, iar cumpărătorii preferă de multe ori produsele perfect ambalate din import, în detrimentul celor locale. „Oamenii caută aspectul frumos, nu neapărat calitatea”, remarcă un consumator.
În ciuda acestor dificultăți, România a produs anul trecut peste un milion de tone de legume, ceea ce o plasează pe locul 11 în Uniunea Europeană, după Grecia și Ungaria. Liderii europeni ai sectorului rămân Spania, Italia, Franța și Polonia, țări care împreună furnizează aproape două treimi din producția totală de legume a Uniunii.
Sursa: Observator
Editor: Lucia Țanțuc