Într-un context agricol tensionat, prețurile la porumb au intrat în zona critică, punând sub presiune fermierii români care se confruntă cu o scădere drastică a valorii recoltei. Dacă în anii trecuți, sectorul agricol reușea să compenseze costurile prin producții decente, 2025 se conturează ca un an al supraviețuirii pentru mulți cultivatori, în special în zonele afectate de secetă.
Potrivit estimărilor recente, prețul porumbului a scăzut cu până la 30% față de valorile anterioare, atingând niveluri care abia acoperă o fracțiune din cheltuielile de producție. Fermierii din România se trezesc în fața unei realități dure: prețurile oferite pentru porumb variază între 500 și sub 475 de lei pe tonă, în timp ce costurile de cultivare au explodat în ultimii ani. Specialiștii atrag atenția că o producție de 10 tone la hectar, considerată optimă în condiții normale, nu mai garantează rentabilitatea, având în vedere creșterea prețurilor la inputuri precum semințele, combustibilul și îngrășămintele.
În unele regiuni, fermierii raportează tranzacții chiar și la 417-430 de lei pe tonă, un prag care îi împinge spre pierderi semnificative. Situația nu este izolată, influențată de dinamica piețelor internaționale. Exporturile masive din Ucraina și acordurile comerciale cu țările din Mercosur au inundat piața europeană cu cereale, reducând cererea pentru producția locală. La Constanța, prețul DAP pentru porumb a ajuns la 190 de euro pe tonă, reflectând o presiune suplimentară asupra producătorilor români, care se văd nevoiți să accepte oferte sub 1 leu pe kilogram pentru cantități mari. Această tendință amenință să erodeze și mai mult încrederea fermierilor, mai ales că prețurile actuale sunt printre cele mai scăzute din ultimul deceniu.
Autoritățile locale și europene discută măsuri de sprijin, dar soluțiile întârzie să apară. Fermierii cer intervenții rapide, cum ar fi subvenții suplimentare sau mecanisme de stabilizare a prețurilor, în contextul în care producțiile agricole sunt afectate de fenomene meteo extreme.
În paralel, reuniuni precum cea de la Bruxelles, unde șeful ANSVSA, dr. Alexandru Bociu, abordează siguranța alimentară, subliniază nevoia unei strategii coerente. Între timp, cultivatorii români se pregătesc pentru un sezon dificil, sperând că prețurile vor reveni la un nivel care să le permită măcar recuperarea investițiilor. Fără acțiuni concrete, riscul ca mulți să abandoneze agricultura devine din ce în ce mai real, amenințând securitatea alimentară a țării.
Sursa: Agrointel
Editor: Emilian-Constantin Vlăduț
