Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță o nouă intervenție în piața alimentară: un mecanism legislativ prin care adaosurile comerciale la produsele agroalimentare să fie plafonate automat atunci când inflația depășește pragul de 5%-6%.
Declarația a fost făcută după participarea la lucrările Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România și vine în contextul în care actuala măsură de plafonare a adaosurilor la alimentele de bază este valabilă doar până la finalul lunii martie 2026.
Ministrul susține că România se confruntă cu o inflație ridicată, inclusiv pe segmentul agroalimentar, iar statul trebuie să creeze un instrument predictibil de intervenție. Potrivit acestuia, proiectul de lege va fi finalizat și transmis Guvernului în perioada următoare, urmând să fie dezbătut și în Parlament.
Un mecanism automat, legat de nivelul inflației
Ideea centrală este introducerea unui prag clar: dacă inflația la produsele agroalimentare sare de 5%-6%, ar intra în vigoare automat o plafonare a adaosului comercial pe întreg teritoriul României pentru aceste produse.
Ministrul a precizat că nu dorește o intervenție permanentă în piață, ci un mecanism „corect”, activat doar în situații de presiune inflaționistă accentuată.
În prezent, 17 alimente de bază sunt incluse în schema de plafonare introdusă în urmă cu trei ani și prelungită în septembrie 2025 pentru încă șase luni. Printre acestea se regăsesc produse precum pâinea, laptele, carnea sau magiunul.
Consiliul Concurenței avertizează: efecte în lanț în piață
Poziția autorităților de concurență este însă mai rezervată. Consiliul Concurenței a atras atenția că prelungirea sau permanentizarea plafonării poate genera efecte adverse.
Monitorizarea realizată de instituție a arătat că produsele incluse în plafonare au înregistrat, în majoritatea cazurilor, reduceri de preț. Totuși, analizele din 2023 și 2024 au testat ipoteza potrivit căreia marjele de profit pierdute la produsele reglementate au fost recuperate prin majorări de preț la alte categorii.
Acest fenomen, cunoscut drept efect „waterbed”, presupune redistribuirea adaosurilor către alte produse alimentare sau nealimentare, pentru a compensa pierderile impuse prin reglementare.
Potrivit Consiliului Concurenței, o astfel de ajustare artificială a prețurilor poate produce dezechilibre atât pe verticală, în lanțul de producție și distribuție, cât și pe orizontală, între diferite categorii de produse. Pe termen lung, o plafonare extinsă ar putea genera distorsiuni și efecte imprevizibile în piață.
O dezbatere între protecția consumatorului și regulile pieței
Propunerea ministrului redeschide o dezbatere majoră: cât de mult trebuie să intervină statul într-o economie de piață pentru a controla inflația.
Pe de o parte, argumentul social este puternic, într-un context în care presiunea asupra bugetelor gospodăriilor rămâne ridicată. Pe de altă parte, specialiștii avertizează că intervențiile repetate asupra mecanismelor de formare a prețurilor pot crea dezechilibre care se vor vedea ulterior în alte sectoare.
Decizia finală va depinde de forma proiectului de lege și de modul în care Guvernul și Parlamentul vor echilibra nevoia de protecție a consumatorilor cu funcționarea liberă a pieței.
Editor – Adrian Grecu
Sursa – Revista Progresiv