Prețurile mondiale la alimente au continuat să scadă în ianuarie 2026, marcând a cincea lună consecutivă de corecție, potrivit indicelui FAO publicat de Națiunile Unite.
Indicele global al prețurilor alimentare a ajuns la 123,9 puncte, în scădere cu 0,4% față de decembrie și cu 0,6% comparativ cu ianuarie 2025. Nivelul actual este cu aproape 23% sub maximul atins în martie 2022, imediat după declanșarea războiului din Ucraina, semnalând o normalizare treptată a piețelor agricole internaționale.
Scăderile cele mai consistente au fost înregistrate la produsele lactate (-5% lunar), zahăr (-1%) și carne (-0,4%). În cazul lactatelor, ieftinirea brânzeturilor și a untului reflectă creșterea ofertei în Uniunea Europeană și Noua Zeelandă, coroborată cu o cerere mai temperată în Asia.
Pentru Europa, unde consumul mediu de lactate depășește 250 kg echivalent lapte per capita anual, evoluția prețurilor reduce presiunea inflaționistă asupra procesatorilor, dar limitează marjele la export. România, cu un consum estimat la circa 215 kg per capita, rămâne importator net de produse lactate, cu un deficit comercial anual de peste 400 milioane euro.
Zahărul continuă trendul descendent, cu prețuri cu peste 19% mai mici față de anul trecut, pe fondul așteptărilor privind recolte mai bune în Brazilia și India. Europa de Est, puternic dependentă de importuri, ar putea beneficia de costuri mai mici pentru industria alimentară, inclusiv pentru băuturi și produse de cofetărie. În România, consumul de zahăr este estimat la 27–28 kg per capita anual, iar importurile acoperă peste 70% din necesar.
În contrast, cerealele și uleiurile vegetale au înregistrat ușoare creșteri. Indicele cerealelor a avansat cu 0,2%, susținut de prețurile orezului, în timp ce uleiurile vegetale au crescut cu 2,1%, pe fondul cererii pentru ulei de palmier, soia și floarea-soarelui. FAO estimează producția globală de cereale în 2025 la un nivel record de 3,023 miliarde tone, iar raportul stocuri/consum ar urma să ajungă la 31,8%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, reducând riscurile de volatilitate extremă.
Estimările economiștilor și ale retailerilor internaționali indică pentru următorii trei ani un scenariu de stabilizare relativă a prețurilor alimentare, cu variații anuale moderate, de 2–4%, influențate mai degrabă de factori climatici și costuri logistice decât de șocuri geopolitice majore. Pentru Europa și România, acest context favorizează predictibilitatea lanțurilor de aprovizionare, dar mută competiția din zona prețului către eficiență, valoare adăugată și diferențiere la raft.
Editor Dan Oprescu
SURSA ESMmagazine