Deși inteligența artificială și robotizarea sunt promovate ca soluții pentru eficientizarea industriei alimentare, unele analize arată că efectele pot fi exact opuse: creșterea risipei alimentare, nu reducerea ei.
Sistemele automate sunt folosite tot mai mult pentru prognozarea cererii, gestionarea stocurilor și coordonarea livrărilor. În teorie, acestea ar trebui să optimizeze lanțul de aprovizionare. În practică însă, dependența de algoritmi și de date digitale poate crea blocaje: dacă un produs nu este „recunoscut” în sistem, el poate deveni imposibil de vândut sau distribuit, chiar dacă există fizic în stoc.
De asemenea, eliminarea intervenției umane și a soluțiilor de rezervă face sistemele mai fragile. În cazul unor erori sau atacuri cibernetice, livrările pot fi întârziate sau anulate, ceea ce duce la pierderi de produse perisabile.
Un alt paradox este că automatizarea accelerează logistica „just-in-time”, reducând marjele de siguranță. Astfel, orice mică disfuncționalitate poate genera dezechilibre majore și, implicit, pierderi de alimente.
Sursa: Playtech
Editor: Rares Stan