În ultimii 4 ani, economia României a fost ținută în viață aproape exclusiv de consum. În 2024, consumul gospodăriilor a generat peste 70% din creșterea PIB-ului, iar retailul, horeca și serviciile au crescut într-un ritm care a dat impresia unei economii foarte puternice. Doar că în realitate, această creștere a fost construită pe inflație, credit și deficit.
Acum încep să se vadă limitele acestui model.
Comisia Europeană a redus prognoza de creștere economică a României pentru 2026 de la 1,1% la 0,1%, practic o economie aproape blocată. În același timp, inflația estimată pentru finalul anului rămâne la aproximativ 7%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că România intră într-o combinație foarte periculoasă pentru mediul privat: economie fără creștere reală și costuri care continuă să urce.
Problema cea mai mare este că semnele se văd deja direct în consum. Datele INS din primele două luni din 2026 arată o scădere a vânzărilor retail de 7,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Produsele nealimentare au scăzut cu 8,8%, carburanții cu 3,8%, iar chiar și segmentul alimentar este pe minus. În paralel, salariile reale au început să scadă cu aproximativ 5,5% din cauza inflației.
Aici este de fapt miza economică a următoarelor 12-18 luni.
Foarte multe companii încă analizează business-ul doar din perspectiva cifrei de afaceri. Dar într-o perioadă inflaționistă, cifra de afaceri poate să crească artificial în timp ce volumele reale scad. Iar asta deja se întâmplă în multe zone din retail și distribuție. Practic, piața încă produce bani nominal, dar circulația reală a consumului începe să încetinească.
Și se vede inclusiv în datele macroeconomice. Economia României a intrat tehnic în recesiune după două trimestre consecutive de scădere economică: minus 1,8% în trimestrul IV din 2025 și minus 0,2% în primul trimestru din 2026. Mai grav este că această încetinire vine într-un moment în care dobânzile sunt ridicate, energia rămâne volatilă, iar deficitul bugetar continuă să pună presiune pe stat și implicit pe mediul privat.
În paralel, datoria publică a României este estimată să urce spre 63% din PIB până în 2027, de la sub 55% în urmă cu doar câțiva ani. Asta înseamnă costuri de finanțare mai mari și o presiune tot mai agresivă pe taxe și colectare. Practic, statul va avea nevoie de bani într-o economie care deja încetinește.
Cred că aici foarte multe firme încă nu înțeleg ce se schimbă cu adevărat.
România nu mai este piața din 2022. Atunci aproape orice business putea crește dacă avea prezență bună și rulaj mare. Astăzi începe să conteze eficiența reală. Cash-flow-ul. Marja. Viteza de rotație. Controlul costurilor. Capacitatea de a păstra clientul fără să intri într-un război permanent de prețuri.
Consumatorul român începe să se schimbe foarte repede. Se mută spre promoții, cumpără mai rar, compară mai mult și elimină cheltuielile impulsive. Exact acesta este comportamentul tipic al unei economii care intră într-o perioadă de presiune pe venituri.
Din acest motiv cred că următorii ani vor favoriza companiile care reușesc să combine foarte bine trei lucruri: poziționare clară, eficiență operațională și capacitate de adaptare rapidă. Pentru că piața nu mai crește suficient cât să acopere greșelile tuturor.
Iar în astfel de perioade, diferența dintre business-uri nu o mai face cine vinde cel mai mult, ci cine înțelege primul unde se mută consumatorul și cum se schimbă economia reală.
Autor: Adrian Grecu