Economia României la jumătatea lui 2026: consumul încetinește, investițiile susțin economia

Prima jumătate a lui 2026 confirmă schimbarea modelului de creștere al economiei românești. După mai mulți ani în care consumul a fost principalul motor al economiei, activitatea este susținută tot mai mult de investiții, în timp ce cererea internă încetinește. Trei repere definesc momentul: PIB-ul a scăzut cu 1,1% în primul trimestru, inflația se menține în jurul valorii de 11%, iar investițiile publice și fondurile europene sunt principalul motor al economiei.

Industria evoluează într-un context marcat de cerere internă și externă mai slabă, în timp ce costurile cu finanțarea, energia și forța de muncă rămân ridicate. Creșterea se mută către sectoarele susținute de investițiile publice, iar eficiența începe să cântărească mai mult decât extinderea capacităților de producție.

Comerțul continuă să crească în valoare, dar tot mai puțin prin volume și tot mai mult sub efectul prețurilor. Consumatorii compară mai atent ofertele, amână achizițiile neesențiale și prioritizează produsele esențiale. Diferențele dintre sectoare se accentuează, pe măsură ce cheltuielile discreționare încetinesc.

Inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare, iar consumul devine mai prudent și mai selectiv. Cheltuielile se concentrează pe necesitățile curente, în timp ce achizițiile importante sunt amânate. Nu asistăm la o retragere a consumului, ci la o schimbare de comportament.

În a doua jumătate a anului, economia va continua să fie susținută de investițiile publice, fondurile europene și cererea externă, în timp ce consumul va rămâne limitat de inflație și consolidarea fiscală. În lipsa unei accelerări a cererii interne, creșterea economică va depinde de investiții și productivitate, confirmând tranziția către un model în care competitivitatea înlocuiește consumul ca principal motor al economiei.