Aurel Simion, secretar de stat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, susține că propunerile de finanțare pentru agricultură pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost stabilite în funcție de nevoile sectorului. De la irigații, digitalizare, centre regionale de depozitare a produselor agricole, tonomate cu produse proaspete în școli, până la susținerea reproducției la porc, toate sunt măsuri de care agricultură românească are absolută nevoie. Acum, totul depinde de Ministerul Fondurilor Europene și de negocierile cu Comisia Europeană, care vor stabili care sunt cu adevărat „prioritățiile” sectorului agricol din România.
„Pe PNRR lucrăm încă din iulie 2020. Am lucrat cu domnul ministru Boloș (n.red – Ioan Marcel Boloș, fost ministru al Fondurilor Europene) și am avut o anumită cursivitate, s-a schimbat ministrul, s-au schimbat probabil și orientările comisiei și a trebuit să luăm totul de la capăt. Am depus fișele, pe care le-am gândit pe nevoile agriculturii românești. Aș da exemplu digitalizarea, care a rămas că se va face la nivel guvernamental, și irigațiile, combaterea eroziunii solului și a deșertificării, sistemul antigrindină gândit la nivel național cu tot ceea ce înseamnă cultură agricolă, apoi cele opt centre logistice regionale de colectare, sortare, ambalare și livrare a produselor, a tot ceea ce producem. Am inclus și trei centre de colectare, sortare, spălare, balotare lână, care era o componentă foarte importantă, dar și reproducția la porc (100.000 scroafe) sau la pasăre. Din punctul meu de vedere, Ministerul Agriculturii și-a făcut datoria, acum depindem de Ministerul Fondurilor Europene și de negocierile cu Comisia Europeană”, a declarat Simion.
Teoretic, agricultura are un buget estimat la peste opt miliarde euro, din care numai pentru irigații ar fi vorba de 6,5 miliarde euro. Să vedem, însă, și câte din cele 15 propuneri avansate de MADR vor fi acceptate și ce fonduri vor primi.
Citește și – Adrian Oros – despăgubiri pentru secetă