În Romania, cartoful pentru industrializare este cultivat pe suprafețe foarte mici, undeva la 3.000 ha, adică circa 10% din totalul cultivat, comparativ cu 65% în Germania, de exemplu, susține Cleonic Sucaciu, președintele Grupului Producătorilor de Cartofi Țara Făgărașului.
Acestea ar putea să se dubleze, însă, în următorii ani, odată cu apariția unei unități de procesare importante în țara noastră, ceea ce presupune volume mari de materie primă. Nu în ultimul rând, cartoful de industrializare este tranzacționat la bursă, ceea ce spune multe despre interesul cu care este privit produsul în piață.
“Cartoful pentru industrializare este singurul produs care se vinde la bursă, înseamnă o vânzare care se face din luna aprilie pentru anul următor sau în luna noiembrie pentru încă un an și jumătate”,
a declarat recent Cleonic Sucaciu, președintele Grupului Producătorilor de Cartofi Țara Făgărașului, la seminarul de la Drăguș (județul Brașov) dedicat cultivatorilor de cartofi.
În Europa, prețurile la cartoful de industrializare variază foarte mult pe bursă, între 120 -170 euro/tonă și 240 euro/tonă. Sunt, însă, și ani de supraproducție cum a fost în 2020, când prețurile au avut o cădere drastică de 70-50 euro tonă, a precizat Sucaciu.
Manifestarea de la Drăguș a avut loc la ferma Gusutri Com a lui Cleonic Sucaciu. Organizatorii evenimentului au fost Clubul Fermierilor Români, Federația Națională Cartoful din România, Grupul Producătorilor de Cartofi din Țara Făgărașului, partener fiind Agricover.
“Cartof de Țara Făgărașului”
Sucaciu, care lucrează peste 1.000 ha de teren agricol, este cel mai mare producător de cartofi din Țara Făgărașului, dar mai are și o fermă de vaci.
Fermierul este președinte al Grupului Producătorilor de Cartofi Țara Făgărașului, înființat în urmă cu peste un deceniu, care are aproximativ 70 de membri, aceștia lucrând împreună circa 1.500 ha cartofi.
Membrii grupului dețin un centru de preluare și prelucrare a cartofului, la Viștea de Jos, județul Brașov, realizat pe bani europeni (1,2 mil. euro). Concret, cartofii sunt spălați și ambalați la diferite gramaje în funcție de solicitări, ceea ce a făcut posibilă și intrarea în marile lanțuri de magazine, unde marfa este vândută sub brandul “Cartof de Țara Făgărașului”. Producătorii mai dețin și un depozit tampon de 200 de tone la intrare și un altul de 100 de tone la ieșire, conform publicatiei Romania Rurala.
“Ideea a fost ca investiția să ne mențină în piață, am anticipat scăderea drastică a pieței tradiționale și creșterea puternică a hipermarketurilor. Astfel, am reușit să ne menținem suprafețele, poate putin să și creștem și să fim competitivi cu piața europeană”, a mai afirmat Sucaciu.
Acum, problema se pune legat de viitorul sectorului cartofului în România, cum poate el să devină profitabil pentru cultivatori? Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât foarte mulți producători din zone cu tradiție în sector și-au redus semnificativ suprafețele în ultima vreme, a atras atenția Sucaciu.
Program strategic
Producătorii solicită sprijinul Ministerului Agriculturii, iar concret este vorba de implementarea unui program național strategic al cartofului care să vizeze următoarele aspecte:
- Acordarea unui ajutor minim de 1.000 euro la hectar
- Stimularea producătorilor de cartofi pentru sămânță la nivel național (în momentul actual, România înregistrează o suprafață de doar 600 de ha cultivate cu cartof de sămânță);
- Subvenționarea unor investiții care să vizeze construcția de depozite individuale de cartofi (capacitatea de 500/1000/1500 tone).
Propunerea Clubului Fermierilor Români în parteneriat cu Federația Națională Cartoful din România vizează îndreptarea balanței comerciale a acestui produs, deoarece există un deficit anual de aprox. 65 mil euro.
Suprafețele cu cartofi se ridică, în prezent, la aproximativ 34.000 ha, din care 3.500 ha sunt cartofi pentru industrializare, aproximativ 600 ha reprezintă cartofi de sămânță si 28.000 ha sunt cartofi pentru consum. Doar 40% din consum este asigurat din producția internă.
Citește și – Producția de carne Românească încotro? Ministrul Adrian Oros – Dimitrie Muscă