Conform unui studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în România, produsele de panificație și cele pregătite acasă prezintă cel mai mare risc de risipă alimentară. Românii aruncă la gunoi 36% dintre alimentele gătite și 17% din produsele de panificație, cel mai aruncat produs fiind pâinea.
Cornel Bertea Hanganu, consilier în Departamentul pentru Dezvoltare Durabila (DDD) susține
”Categoria de alimente pe care românii declară că o aruncă cel mai frecvent este cea a alimentelor gătite (36%), iar la mare distanță, pâinea și produsele de panificație (17%). Urmează, cumulat, alimentele conservate sau cele prelucrate care se pot consuma direct, dar aceste procente ating abia 14% (5% lactate, 5% produse de băcănie și conserve expirate și 4% mezeluri). Legumele și fructele se aruncă cel mai puțin, 6%, respectiv 4%”
Acesta mai menționează ”Este foarte important că suntem într-o societate înc are nivelul de cumpărare este încă relativ scăzut, iar unele produse, pentru a putea satisface nevoile zilnice ale cetățenilor au prețuri scăzute, dar în același timp au și o calitate îndoielnică (…)În ultimii ani, însă, oamenii au început să fie tot mai atenți la ceea ce consumă.”
Conform unui studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, 71% dintre participanții susțin că nu se aruncă ”deloc”, sau aruncă ”foarte puține” alimente. 23% dintre cei chestionați consideră că aruncă o cantitate rezonabilă de mâncare iar 6% admit că arunca foarte multă mâncare.
Comparativ cu țările bogate, modelul românesc este conservator, o posibilitate o reprezintă nivelul scăzut general al veniturilor în România, care face alimentele să fie proporțional mai scumpe.
Procesul de risipă al alimentelor este legat si de comportamentul consumatorului și de cumpărături. Majoritatea persoanelor fac aceste cumpărături o dată pe săptămână, 32% dintre respondenți afirmând că merg să cumpere mâncare o dată pe săptămână.
Cumpărăturile săptămânale reprezintă o marcă a modelului urban modern. Cei care merg ”zilnic” (15%) și cei care merg ”de câteva ori pe săptămână”, reprezintă modelul urban tradițional. Cei care merg ”mai rar de o dată pe săptămână” (20%) ar corespunde zonei rurale profunde, unde proveniența alimentelor este din gospodăriile proprii.
Două treimi (66%) din ei chestionați, declară ca resturile alimentare pe care le aruncă sunt utilizate pentru hrana animalelor. 4% au spus că le compostează, rezultând că 70% dintre români reciclează resturile alimentare.
Sursă – Știri agricole
Citește și – Olanda, pe primul loc în UE la risipa de alimente