Marea Britanie a fost prima țară din Uniunea Europa care a certificat lâna de oaie Shetland în 2011 (pe când era membră UE), cu Denumire de Origine Protejată (DOP). România ar putea să devină a doua țară din UE care va primi acest certificat.
Actele pentru certificarea lânii de oaie Țurcană cu Indicație Geografică protejată (IGP) vor fi depuse în decursul acestui an la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru evaluare și ulterior trimisă Comisiei Europene pentru certificare.
„Rasa Țurcană este rasa reprezentativă a sectorului ovin în România, dar, din păcate, lâna acestei rase reprezintă o problemă majoră prin prisma cantității foarte mari disponibile și observăm că devine şi o problemă de mediu. În prezent, suntem în etapa de cercetare, studiu și întocmirea documentației de către colectivul Facultății de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului (FSAIAPM) din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu, împreună cu studenții de la specializările Monadologie și Protecția Mediului. Ne propunem ca în cursul acestui an să finalizăm procedurile pentru depunerea documentației, conform procedurii, la Ministerul Agriculturii spre evaluare, urmând ca ulterior să fie trimisă la Bruxelles”, a declarat pentru AGERPRES decanul Facultății de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului( FSAIAMP), Camelia Sava.
Grupul aplicant este alcătuit din Universitatea Lucia Blaga din Sibiu, prin FSAIAMP, cele 3 Asociații ale crescătorilor de ovine, respectiv Asociația crescătorilor de ovine din Sibiu -ACOS Mărginimea, Eco Miorița și Asociația județeană a crescătorilor de ovine și caprine – AJOC Mărginimea.
Inițiativa a avut loc în urma unor analize făcute la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, care au rezultat calitatea ridicată a lânii de oaie din rasa Țurcană, aceasta având calitățile necesare pentru a fi folosită in industria construcțiilor ca și material termoizolant. De asemenea, lâna poate și folosită și ca fertilizant în agricultură datorită proprietăților higroscopicitate și hidrofilicitate.
“Pentru a putea cere sprijin sustenabil privind valorificarea lânii și a propune programe sustenabile trebuie să știm care sunt principalele calități ale lânii de Țurcană și pe urmă să cerem Comisiei Europene recunoașterea acestor calități. Iar acest lucru, la Sibiu, îl poate face Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului, cu care suntem parteneri în acest proiect. Așa ne-am propus, întâi identificăm, certificăm, apoi propunem și noi măsuri”, a spus Vasile Bratu, președintele asociației ACOS Mărginimea.
“Lâna de Țurcană, ca materie primă, nu este certificată și recunoscută de niciun organism național sau european, în niciun domeniu. Nu știe nimeni ce calități are și care este utilitatea ideală pentru ea.
La export, odată certificată, se prezintă pe piața mondială cu calități recunoscute. Vrem certificarea ei deoarece este în cantitate mare, dar în același timp are și cea mai mare problemă la valorificare întrucât fibra grosieră de aproximativ 40 de microni, în comparație cu Merinos sau Țigaie, care au 20, respectiv 30 de microni. Lâna de Țurcană nu poate fi utilizată în industria textilă pentru îmbrăcăminte, în timp ce lâna din rasele menționate anterior se valorifică încă destul de ușor. Aceasta se exporta și în prezent, dar la un preț extrem de mic”, a explicat Ionuț Diaconeasca, profesor la Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului (FSAIAPM), expert pe indicaţii geografice şi fonduri europene.
În prezent în România există aproximativ 10 milioane de capete de ovine, din care 8 milioane sunt rasa Țurcană.
Mai multe pe Agerpres.ro
Editor: Alexandra Băncilă