Din februarie 2022, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a Comisiei Europene a aprobat consumul de insecte precum viermele galben uscat, lăcustă călătoare și greierele de casă.
Acesta ”alimente noi” sunt consumate în multe țări din Asia și Africa, acestea fiind considerate mâncare obișnuită. Însă este România pregătită și dornică pentru o asemenea schimbare?
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, îndemnă românii să nu consume greieri de casă.
„Mă, nu mâncați făină de greieri, ce căutați cu greierii? Lăsați-i să cânte acolo unde sunt. Noi mâncăm ce trebuie să mâncăm. Mâncăm sarmale, mâncăm cârnați, mâncăm ouă de găină. N-o să înlocuiți acuma ouăle de găină cu vreun vierme. N-are rost să faceți un asemenea efort”, declară ministrul agriculturii.
Elena Iulia Iorgu, cercetător, entomolog specializat în studiul odonatelor și ortopedelor în cadrul Compartimentului de Biologie Moleculară al Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din București declară că insectele sunt o sursă de hrană sănătoasă și procesul de aprobare a fost complex.
”După ce un producător depune aplicația de submitere a unui aliment inovativ pentru consum către Comisia Europeană, aceasta este verificată, validată și este adusă la cunoștință către toate țările membre. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) este obligată să furnizeze o evaluare științifică a siguranței alimentare pentru acel aliment în decurs de nouă luni de la depunerea aplicației.” Declară Elena Iulia Iorgu.
Elena Iulia Iorgu spune că în funcție de rezultatul în urma evaluării se poate sau nu primi autorizația de comercializare. Evaluarea constă inclusiv în descoperirea potențialelor riscuri alergenice și de mediu și pericolele chimice și biologice legate de factori externi.
” EFSA a concluzionat că, atâta timp cât insectele sunt hrănite cu furaje permise în prezent, este de așteptat ca potențiala apariție a unor astfel de pericole (alergeni, toxicitate etc.) să fie similară cu cea a altor surse de proteine utilizate în prezent (diverse ferme de animale).”
Produsele vor putea fi consumate sub formă uscată, congelată sau sub formă de făină. Acestea pot fi adăugate în diferite preparate procesate precum în pâine: 10g de făină de greieri la 100g de produs. S-a demonstrat că făina din greieri conține sursa de proteină și aminoacizi esențiali, cotele ajungând între 50-70%, iar conținutul de grăsimi ajunge la 20%. Ei sunt și o sursă de minerale, precum cupru, seleniu, magneziu, zinc și vitamine.
Experta spune că făina de greieri este deja folosită ca hrană pentru animale, fiind un aditiv proteic în hrana pentru pești, pui și porci.
„Un alt aspect pozitiv, este faptul că fermele de greieri au o amprentă de carbon mai scăzută, producând puține ape uzate și emisii de carbon scăzute. Când sunt crescuți pe deșeuri vegetale, greierii pot converti 60% din biomasă în uleiuri și grăsimi (utilizate pentru biodiesel), proteine pentru alimente, hrană pentru animale, precum și produși noi precum chitosanul”, spune Elena Iulia Iorgu.
Însă produsele cu insecte comestibile au fost comercializate în România în trecut, bradul Microdelices fiind răspândit în rafurile din supermarketurile din România. Făina de greieri este disponibilă pe diferite site-uri românești pentru nutriție și alimentație dedicată sportivilor.
Insectele deshidratate au fost servite ca gustări chiar și într-un bar din București. La partenerul Exquisite Bar Solutions, Adrian Cărădeanu, spune că au fost servite lăcuste prăjite/uscate în barul de la Fair Angel.
„Ne-au rămas de la un seminar făcut de un tip din Londra, și noi nu le-am folosit ca și decor la băuturi, deoarece oamenii nu sunt confortabili la noi cu chestia asta, dar în baruri din Europa se oferă sub formă de snacks la băuturi. Noi le povesteam despre ele și dacă voiau le dădeam să guste” declară Adrian Cărădeanu.
Insectele au fost consumate ca sursă alternativă de proteină în multe țări. Conform ultimelor studii, aproximativ 2000 de specii de insecte sunt consumate în peste 100 de țări.
Sursă: HotNews
Editor: Alexandra Băncilă