Conform președintelui Asociației Fermierilor din România, Daniel Botănoiu, anul agricole 2022/2023 va fi pus în pericol dacă nu se va tine cont de mediul foarte volatil.
“Dacă în general anii agricoli erau caracterizați de o cursivitate generată de predictibilitate în ceea ce privește volumul recoltei, nivelul stabil al costurilor logistice şi condițiile meteorologice la nivel local, anul agricol 2022/2023 stă sub semnul hazardului, dacă nu se va ține cont de mediul extrem de volatil. Factorii de care depinde agricultura autohtonă în perioada următoare sunt: cererea şi oferta, vremea, mediul politic şi logistica.
În anul agricol 2022 – 2023, cererea şi oferta vor balansa negativ în dreptul ofertei. Nevoia de materie primă din zonele cu risc ridicat în asigurarea hranei va creşte din motive demografice şi, într-un context în care potenţialul de producţie internă nu se va corela cu necesarul de consum, efectele inflaţiei se vor resimţi accentuat. Tendința inflaționistă a costurilor de înfiinţare a unei culturi rămâne de actualitate, ceea ce înseamnă că volatilitatea guvernează şi acest capitol din planul de afacere al unei exploatații”, declară Daniel Botănoiu.
Președintele AFR susține că din cauza prețurilor tot mai ridicate la îngrășăminte, costurile alimentelor vor continua să crească și în anul care urmează.
Anul acesta, prețul alimentelor în zona euro a crescut cu 7,5%, un maxim istoric, devenind dificil pentru strategi sa nu ia în considerare inflația alimentară care influențează psihologia oamenilor.
Președintele AFR declară că anul agricol 2021/2022 a fost afectat de explozia prețurilor la îngrășăminte, cauzată la rândul ei de criza europeană de energie, prețurile reflectându-se în tot lanțul alimentar, inclusiv la coșul de cumpărături.
Prețul îngrășămintelor în 2020 era 900lei/tonă, iar în 2021 acesta s-a majorat la 4.000 lei/tonă. La aceste prețuri se mai adaugă și creșterea gazelor naturale cu 40%, energia electrică cu 19% și motorina cu 21%.
“De acest scenariu nu au fost evitaţi nici măcar fermierii cu state vechi. Există mulţi fermieri care au decis ca, în acest context al scumpirilor necontrolate la îngrăşăminte, să reducă cantitatea pe care o utilizau. Însă aceasta nu este deloc o soluţie, mai ales dacă-ţi doreşti o evoluţie ascendentă şi constantă a business-ului. Simpla reducere a utilizării îngrăşămintelor nu este un parametru de urmat: pământul vrea să producă, iar ca să produci, trebuie să cheltuieşti. În acest fel, cheia problemelor actuale poate fi rezumată într-o singură frază: producţie mai mare înseamnă cheltuieli mai mari”, explică Daniel Botănoiu.
Mai multe pe Agerpres
Editor: Alexandra Băncilă