Ministrul Agriculturii Petre Daea și-a exprimat dezamăgirea față de modul în care UE a calculat sumele ce se alocă drept compensații țărilor afectate de afluxul de cereale din Ucraina. România ar urma să primească compensații de doar 10 milioane de euro de la UE, sumă care poate fi dublată însă de la bugetul de stat.
O sumă derizorie, spune Daea, care a promis că îi va trimite pe specialiștii români să încerce să renegocieze alocarea cu comisarul polonez pe Agricultură.
Comisia Europeană vrea să aloce compensațiile în felul următor: Polonia-29,5 milioane euro, Bulgaria – 16,75 milioane euro și România – 10,05 milioane euro.
‘’Formula de calcul pe care ați ales-o este o formulă care să ne dezavantajeze, motiv pentru care vă solicit, domnule comisar, să-mi dați posibilitatea ca specialiștii mei, pe care nu i-ați folosit conform înțelegerii stabilite, să poată să reanalizeze cu specialiștii dumneavoastră situația în care se află România’’, a relatat, marți, într-o conferință de presă Daea modul în care a avut loc întâlnirea cu comisarul european pe Agricultură din data de 20 martie de la Bruxelles.
De ce a ținut cont Bruxeless-ul
În alocarea sumelor, UE a ținut cont de nivelul stocurilor de la sfârșitul anului trecut, raportat la media stocurilor din ultimii 5 ani. Dacă există un stoc mai mare acum, se justifică că există o presiune și că stocurile creează o problemă. Cele trei 3 culturi luate în calcul au fost grâul, porumbul și floarea soarelui.
În cazul României, la sfârșitul anului 2022 exista un stoc de 5,8 milioane de tone de grâu, mai mic cu 9% față de media celor 5 ani, în timp ce la porumb era raportat un volum de 4,878 milioane de tone, mai mic decât media ultimilor 5 ani cu 59%. În același timp, la floarea soarelui stocul a fost mai mic cu 2% față de medie.
“În filosofia Comisiei și în analiza pe care ne-au prezentat-o, socotesc că se ia în calcul presiunea stocurilor numai atunci când acestea înregistrează o diferență de peste 20%; în cazul României, iată că nu există această diferență”, a precizat Daea.
Cel de-al doilea criteriu de care s-a ținut seama, a fost valoarea pierderii aferente, calculată pe seama producției realizate și a diferențelor de preț între prețul mediu național și prețul local, în zonele afectate ale țării: nord-vest, nord-est și sud-est, potrivit afirmațiilor ministrului Daea.
Pentru cel trei culturi luate în calcul, pierderea stabilită de Comisie ca urmare a prețurilor este de 45,84 milioane euro, numai că în final a fost recunoscută doar pierderea la porumb, în valoare de 20,1 milioane euro.