Specialiștii din domeniul științific exprimă îngrijorare în legătură cu trendul liderilor europeni de a renunța la obiectivele ambițioase privind protejarea mediului, după protestele venite din partea agricultorilor.
Un număr crescut de cercetători au tras un semnal de alarmă în urma declarației Ursulei von der Leyen în fața Parlamentului European, prin care a anunțat retragerea propunerii de reducere a consumului de pesticide în cadrul UE, parte a ambițiosului plan European Green Deal. Ei avertizează că, deși această mișcare a fost bine primită de grupurile de interese din sectorul agricol, consideră că inițiativele sunt abandonate în ciuda recomandărilor experților.
Conform planului inițiat în iunie 2022, statele membre urmau să stabilească obiective obligatorii pentru reducerea cu jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030. De asemenea, fiecare stat membru urma să-și stabilească obiective naționale pentru a asigura atingerea acestui scop la nivelul întregii UE. În noiembrie 2023, propunerea a fost respinsă de Parlamentul European, membrii conservatori caracterizând-o drept o “abordare extremistă” și nerealistă, care ar putea amenința securitatea alimentară. Consiliul UE nu ajunsese încă la un consens cu privire la poziția sa, însă anunțul făcut de von der Leyen săptămâna aceasta readuce planul la Comisie.
Comunitatea științifică este îngrijorată de renunțarea la legislație, care pare să ignore evidențele științifice. Un asemenea cadru legislativ este considerat necesar “pentru a garanta sustenabilitatea fundamentală a sistemelor agricole”, conform Carolina Boix Fayos, cercetătoare la Centrul pentru Sol și Biologie Aplicată Segura din Spania.
Factorii politici din UE au cedat și în alte aspecte ale legislației ecologice. Comisia a decis că UE ar trebui să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, dar a eliminat obiectivele specifice pentru agricultură, care erau incluse în proiectele anterioare. La 31 ianuarie, Comisia a propus, de asemenea, renunțarea la regula menținerii unui procent de 4% din terenurile agricole necultivate. Potrivit specialiștilor, această practică contribuie la protejarea biodiversității și calității solului.
Experții consultați de revista Science recunosc că fermierii se află într-o situație dificilă și au nevoie de sprijin considerabil pentru a trece la practici mai ecologice, însă încurajează factorii politici să nu renunțe la obiectivele privind protejarea mediului.
Sursă – BiziDay
Editor: Florin Niță