Business-ul românesc, orizont 2025: Temeri și speranțe la un loc

Iulian Fota, fost consilier de securitate națională la Președinția României și fost membru în CSAT, în prezent conferențiar universitar al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul, anunță participanții strânși la Masa rotundă a Regelui Arthur de la BFS că trebuie să ne pregătim pentru două „catastrofe” majore și foarte apropiate: „…una geopolitică și una economică care sunt la granița țării noastre și ne pot afecta imediat. Orice decizii am lua, viitorul nostru imediat este foarte complicat. Războiul Ucraina -Rusia chiar ajungând la sfârșit va genera complicații geopolitice majore. Iar România din punct de vedere economic urmează să se confrunte cu tensiuni foarte mari”.

Oricât de nesigur ar părea viitorul, adevărul este că România trece printr-unul dintre cele mai bune momente din istoria sa și toată lumea este de acord. Nu lipsesc, însă, paradoxurile. S-au făcut pași importanți din punct de vedere al capitalizării, de la UE vin sume importante de bani, dar mai sunt multe de rezolvat în privința educației chiar și acolo unde nu te-ai aștepta.

De departe, însă, cea mai mare problemă este lipsa resursei umane și a coerenței, trage un semnal de alarmă parcă mai dureros decât toate celelalte Sorin Cîmpeanu, Vicepreședinte Senatul României, Rector USAMV București.

„Nu cred că priceperea managerilor din domeniul agricol și alimentar este problema, dimpotrivă. Nu cred că politicile de susținere economică la nivel european sunt o problemă, sunt perfectibile, și nici resursele financiare…(…) Cred că o problemă esențială este a resursei umane calificate. Eu ca rector nu găsesc forță de muncă calificată, iar la fel se întâmplă la nivel național”, explică Sorin Cîmpeanu.

Tot el atrage atenția că partea de legătură dintre universități și mediul economic este foarte slabă, Universitățile trebuie să devină centre de interacțiune între teorie și practică. Cîmpeanu propune microcertificarea și se declară în continuare susținătorul învățământului dual, al cărui promotor este.

Fostul premier Petre Roman, președinte Universitatea Swiss UMF-Geneva, analizează competitivitatea fermierilor români și valoarea rentei obținută de agricultorii români anual, care este de 4-5 ori mai mică decât renta obținută de fermierii occidentali.

Competitivitatea românilor este foarte slabă sau cel puțin așa reiese din studiile internaționale consultate de Petre Roman. Pericolul este cu atât mai mare cu cât multinaționalele pot să profite de slăbiciunile fermierilor noștri în orice moment. „Cine sunt cei mai vulnerabili în fața companiilor monopoliste? Țările ca România, producătorii trebuie să înțeleagă că dacă nu se concentrează nu fac față, vor dispărea”, spune Petre  Roman.

Datele INS arată că, în 2023, exporturile FOB au atins 93,098 miliarde de euro, în creştere cu 1,3%, față de 2022,în timp ce  importurile CIF au însumat 122,045 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o scădere de 3,2%, comparativ cu anul 2022.

În 2023, România a înregistrat un deficit important și pe partea de produse agroalimentare – 6,3 miliarde de euro, din care numai pe carne de porc avem o valoare de 1 miliard de euro, la exporturi de doar 3 milioane de euro.
Stăm, însă, bine la exporturile de cereale, cu o valoare de 4,129 miliarde de euro, în scădere cu 4,1% în comparaţie cu 2022, și mai puțin la produse finite. Fără strategii pe termen lung în sector și fără ajutor de la stat, fermierii români nu se încumetă să treacă și la procesare.

”Statul nu ne oferă nicio protecție, nu avem o predictibilitate a taxelor și a ceea ce avem de făcut în perioada următoare. Ne-am apuca și mâine noi ca și fermieri să investim mai mult în sectorul alimentar, în procesare, dar este nevoie de o strategie pe termen lung pe care Romania nu o are”, mărturisește Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Nu sunt, însă, singurele probleme ale antreprenorilor români: Dan Țone, Antreprenor, Eutron Invest România: „se declară nemulțumit de modul defectuos în care se desfășoară procesul legislativ în România. Avem legea compostului de 4 ani, dar nu există încă normele de aplicare”. Aparatele de obținere compost pe care el ni le propune ar eficientiza prelucrarea tuturor reziduurilor alimentare pe care România, care se plânge de sărăcie, le aruncă cu nonșalanță.

BucharestFoodSummit, ediția a VII-a termină conferințele importante astăzi, dar va continua în următoarele luni datorită interviurilor, dialogului, datorită comunicărilor pe care le generează. Deja începem pregătirile pentru cea de-a 8 ediție din octombrie 2025. Până atunci, cei peste 260 de participanți vor milita pentru business eficient, profitabil, pentru integrare, asociere și pentru cei care alături de noi sunt preocupați de bine!

BucharestFoodSummit, ediția a VII-a, cel mai important eveniment de business al toamnei, reunește peste 260 de conducători de vârf din România, autorități, politicieni, consultanți, cercetători, oameni cu legături directe cu agribusiness-ul din România și HoReCa.
Pe tot parcursul manifestării au loc expoziții și analize calitative ale produselor prezentate de către:• 60 de stațiuni de cercetare A.S.A.S. – Expoziție de excelență
• Lactate Ibănești – Gust de Ibănești, de la boieri de Ibănești
• Artesana – Artizanii laptelui românesc
• Domeniile Sâmburești – Vinuri superioare dintr-un mix de tradiție și tehnologie
• AQUA Carpatica – Apă pură din munții Carpați
• Grandma’s Delights – Gusturi autentice românești la borcan
• Lactate Brădet – Lactate deosebite, doar din lapte românesc
• De Colțești – Lactate Torockoi – Lactate din inima Munților Apuseni
• Fresh Bite – Fructe și legume doar proaspete și de calitate
• Domeniile Bogdan – Vinuri biodinamice de pe plaiurile românești
• Vegan Harmony – Bunătăți vegane din Mureș
• Dolce Freddo – înghețată artizanală pentru toate gusturile
• Carpatina – Apa ținutului cu suflet bun
• I WOOD BE – Produse artizanale eco friendly
• EUTRON – compost valoros în doar 24 de ore