Pe fondul costurilor tot mai ridicate ale tratamentelor fitosanitare, tot mai mulți agricultori din Grecia recurg la soluții mai ieftine, dar ilegale: substanțe lichide pesticidare, aduse clandestin în recipiente din plastic, fără etichetă sau informații clare despre conținut.
În câmpiile din regiunea Tesalia, fermierii afirmă că aceste produse neautorizate sunt nu doar mai accesibile, ci și mai eficiente. Totuși, ele ascund un pericol major: analizele de laborator au confirmat prezența unor substanțe chimice interzise de ani buni în Uniunea Europeană, din cauza riscurilor serioase pentru sănătatea umană și pentru mediu.
Fenomenul nu este izolat. Potrivit autorităților, fenomenul utilizării pesticidelor interzise sau falsificate se extinde la nivelul întregii Uniuni Europene, chiar în timp ce blocul comunitar încearcă să reducă dependența de chimicale în agricultură, în cadrul politicilor privind tranziția verde. Datele arată că cel puțin 14% dintre pesticidele folosite în prezent în agricultura UE sunt ilegale — un procent aflat în creștere față de 10% în 2015. În Grecia, în anumite zone, ponderea acestora ajunge până la 25%, potrivit Asociației Producătorilor de Pesticide din țară.
În 2022, Europol a confiscat un volum record de 2.040 de tone de pesticide ilegale, de patru ori mai mult decât în 2019. Iar autoritățile admit că fenomenul este cu siguranță subraportat, întrucât o mare parte din transporturile ilicite rămân nedetectate. Aceeași problemă este semnalată și de alte state europene importante în domeniul agricol, precum Franța, Germania sau Spania.
Pesticidele pot ajunge să reprezinte până la jumătate din cheltuielile anuale ale unui fermier, afirmă producătorii locali. În Grecia, un litru de insecticid popular poate costa până la 380 de euro, în timp ce variantele de contrabandă, disponibile pe piața neagră, se vând cu prețuri cuprinse între 200 și 300 de euro. Fermierii se văd astfel prinși între obligația de a respecta legea și nevoia de a-și menține afacerile viabile. „Pentru a supraviețui, un fermier ajunge să fie împins spre ilegalitate”, spune Giorgos Zeikos, cultivator de mere și președinte al unei cooperative agricole din satul Agia.
Produsele ilegale ajung în Grecia din țările vecine, precum Bulgaria și Turcia, fiind transportate ascuns — uneori chiar în roți de rezervă sau prin aceleași rute folosite pentru migrația ilegală. Plățile se fac în numerar, aplicarea pesticidelor se face de obicei noaptea, iar ambalajele goale sunt îngropate pentru a elimina orice dovadă. În ultimele 12 luni, autoritățile au identificat 10 substanțe interzise în mostre de produse agricole precum măsline, roșii, cireșe, struguri și portocale. Deși Organizația Mondială a Sănătății susține că, în cantități mici, reziduurile de pesticide nu pun în general probleme grave consumatorilor, riscurile pentru agricultorii care manipulează substanțele interzise sunt mult mai mari.
În zonele rurale, medicii au observat o creștere semnificativă a afecțiunilor respiratorii în ultimii ani — un fenomen posibil corelat cu expunerea repetată la pesticide ilegale. Cu toate acestea, mulți fermieri ignoră pericolele. „Toate pesticidele fac rău. Aveam o mască, dar anul ăsta n-am mai purtat-o”, recunoaște Thanasis Kostis, un agricultor din satul Metamorfosi.
Ministrul Agriculturii din Grecia, Kostas Tsiaras, a declarat că autoritățile intensifică măsurile pentru protejarea sănătății publice, sprijinirea agricultorilor și promovarea unei producții agricole sigure și conforme. „Combaterea substanțelor ilegale este o prioritate pentru noi”, a afirmat acesta.
Sursa: Reuters
Editor: Lucia Țanțuc