Creșterea excesivă a prețului energiei electrice, majorarea taxelor și impozitelor și sporirea salariilor fără corelare cu productivitatea, în timp ce deficitul comercial agroalimentar explodează, reprezintă „încă un brânci dat agriculturii și economiei românești de către cei care conduc România spre faliment”, avertizează președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.
Acesta subliniază că, de ani buni, organizația cere guvernelor care s-au succedat la Palatul Victoria să elaboreze și să aplice, alături de specialiști și asociațiile de fermieri, un plan pe termen scurt, mediu și lung pentru revitalizarea agriculturii și economiei.
„Astăzi se plătesc subvenții, dar rezultatul este zero pentru că nimeni nu verifică ce efecte au aceste fonduri. Din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil, 4,7 milioane nu sunt fiscalizate, iar proprietarii lor nu beneficiază de consultanță din partea instituțiilor statului. Cum să ne mai mirăm că agricultura românească este neperformantă și în prag de faliment?”, întreabă retoric liderul LAPAR.
El arată că aceeași situație se regăsește și în sectoarele adiacente agriculturii, de la utilaje până la producția de semințe, în timp ce „industria chimică a României nu mai există, iar petrochimia se află în aceeași stare”. În aceste condiții, fermierii sunt nevoiți să cumpere totul din import, la prețuri dictate de alții, ceea ce transformă agricultura „într-un sector captiv, dependent de piețele externe”.
Potrivit analizei LAPAR, scumpirea accentuată a energiei, începând cu 1 iulie, pune presiune masivă pe agricultură și industria alimentară, domenii esențiale pentru dezvoltarea economică. Doar în 2024 deficitul comercial agroalimentar a ajuns la 4,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decât în 2023, ceea ce arată că producția generează pierderi pentru bugetul de stat. În același timp, „în timp ce prețul de vânzare al recoltelor stagnează, costurile cu inputurile – semințe, îngrășăminte, utilaje, forță de muncă – au explodat. Guvernul nu are o strategie pentru sprijinirea agriculturii, după ani de secetă care au adus pierderi masive. Mulți fermieri și-au vândut exploatațiile sau au intrat în insolvență, iar terenurile ajung în mâinile fondurilor de investiții, interesate doar să le revândă în profit, nu să dezvolte producția. România riscă astfel să piardă controlul asupra a peste 50% din suprafața agricolă”, semnalează LAPAR.
Fermierii din sectoarele pomicol, viticol și legumicol sunt printre cei mai afectați de creșterea prețurilor la energie, fiind dependenți de echipamente mari consumatoare – depozite frigorifice, linii de sortare, sere –, ceea ce le-a crescut considerabil cheltuielile. „Liberalizarea pieței energiei, fără măsuri de sprijin pentru domenii vitale pentru securitatea alimentară și națională, are consecințe devastatoare. Guvernul Bolojan, preocupat de deficitul bugetar, pare să fi uitat de economie și de agricultură, deși acest sector ar putea fi motorul dezvoltării dacă exportul de profit ar fi limitat și importurile agroalimentare reduse”, se precizează în comunicatul LAPAR.
Totodată, scumpirea curentului îi scoate pe fermieri din piață, deoarece îi împiedică să depoziteze recoltele în silozuri până la obținerea unor prețuri mai avantajoase. Costul de stocare, dependent în mare măsură de energie, „a devenit exagerat de mare”, așa că agricultorii sunt obligați să vândă producția imediat, „chiar din câmp”.
În timp ce ministrul Agriculturii se laudă cu o recoltă record de peste 14 milioane de tone de cereale – cea mai mare din ultimii ani –, LAPAR arată că fermierii nu vor profita de această realizare. „Prețul grâului a atins minime istorice din cauza supraproducției globale, iar România se aliniază la acest context. Chiar dacă producția este ridicată, costurile de la înființarea culturii până la recoltare au crescut cu aproximativ 20% la noi, în timp ce în alte țări europene cheltuielile au scăzut”, conchid reprezentanții organizației.
Sursa: Economedia
Editor: Lucia Țanțuc