România va primi o alocare de 16,5 miliarde de euro din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) post-2027, conform propunerilor făcute de Comisia Europeană. Aceste fonduri sunt destinate pentru susținerea fermierilor, asigurarea venitului lor, dar și pentru investiții importante în infrastructură agricolă și dezvoltarea rurală.
Bugetul destinat României va acoperi plăți directe (subvenții pe suprafață), dar și alte măsuri obligatorii precum cele de agromediu, programe de inovare, proiecte în zone rurale și măsuri de sprijin pentru venit. Se urmărește astfel stabilitatea și predictibilitatea pentru agricultori în următorii ani. Un element nou introdus este convergența externă: statele membre care în prezent primesc sub nivelul mediu al plăților directe UE (mai exact sub 90% din medie) vor primi ajutor suplimentar pentru a reduce decalajele.
Aceasta înseamnă că fermierii din România ar putea beneficia de o creștere a sprijinului per hectar. De asemenea, s-a discutat despre indexarea anuală a alocărilor după inflația UE. Dacă inflația este între 1% și 3%, alocarea va crește cu 2%; dacă este sub 1% sau peste 3%, se va aplica rata efectivă. Prevederea vizează să protejeze fermierii de pierderile de putere de cumpărare generate de inflație. Pe lângă subvențiile pentru venit, o parte semnificativă din buget va fi alocată pentru facilitarea accesului la apă în comunitățile rurale, dezvoltarea surselor de energie verde și regenerabilă, educație și infrastructură socială în mediul rural, proiecte de inovare, transfer de cunoștințe, și susținerea tinerilor fermieri.
Pentru orizontul 2021-2027, România avea alocate prin PAC aproximativ 21,65 miliarde euro (din care sume folosite pentru tranziția de început). Dar partea de buget propriu-UE efectiv aprobată pentru planul strategic național era în jur de 14,9 miliarde euro, la care s-a adăugat contribuția națională.
Noua alocare de peste 16,5 miliarde euro sugerează o ușoară creștere comparativ cu sumele aprobate recent, dar și ajustări pentru nevoile actuale și viitoare, în contextul inflației, provocărilor climatice, și tranziției spre fermă mai sustenabilă. Pentru fermieri români, aceasta înseamnă mai multă predictibilitate în planificarea pe termen lung, posibilitatea de a accesa fonduri pentru modernizare și investiții, ocazia de a îmbunătăți raportul cost-beneficiu în ferme, prin tehnologii mai eficiente și practici agricole sustenabile, oportunități pentru zone rurale mai puțin dezvoltate de a beneficia de sprijin pentru infrastructură socială și utilități.
Succesul depinde, însă, de cât de bine va fi elaborat planul național de implementare, capacitatea de a absorbi fonduri, transparența și distribuția echitabilă în funcție de regiuni și tipuri de fermă.
Sursa: Agrointel
Editor: Emilian-Constantin Vlăduț