De ce n-ar avea România un Registru național al ocupațiilor care țin de tradiție?

Discuțiile recente legat de arhivarea a nu mai puțin de 380 de standarde ocupaționale, din care o mare parte provin din agricultură și industria alimentară, agită apele pe piața muncii din România.

Comisia de Autorizare a furnizorilor de formare profesională a decis ca, începând cu 31 decembrie 2025, aceste standarde ocupaționale de tradiție să fie trecute în arhivă, pentru că nu au mai fost actualizate în ultima perioadă. Patronatele și sindicatele din sector solicită, însă, amânarea cu încă un an a termenului în care să se poată face actualizarea.

Carmen Burtea, președintele Comitetului Sectorial pentru Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România, spune că ar fi bine –  a adresat chiar și o solicitare autorităților în acest sens – să existe un Registru național special care să includă toate ocupațiile care țin de tradiție, cum este de exemplu cea de cioban, și să nu mai fie nevoie ca acestea să fie revizuite.

”Să nu vină nimeni să-mi spună că va exista un furnizor de formare profesională care va avea o grupă de 24 de oameni dornici să se facă ciobani și pe care să-i țină 70-100 de ore într-o sală de curs să le predea noțiuni teoretice, să-i ducă la practică și apoi să le dea patalama de cioban”, spune într-un interviu acordat FoodBiz Carmen Burtea.

Așa este și cazul olarului sau cioplitorului de șindrilă, iar exemplele pot continua.

Mai multe aflați, însă, din interviul pe care ni l-a acordat Carmen Burtea.

Autor: Viorela Pitulice


 

Forță de muncăProduse tradiționale românești