Piața terenurilor agricole din România a continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mult mai temperat decât în anii anteriori, semnalând mai degrabă o fază de stabilizare decât una de expansiune accelerată. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a ajuns anul trecut la 43.280 de lei, înregistrând o creștere de aproximativ 4% față de 2023.
Această evoluție confirmă faptul că piața a intrat într-o etapă de maturizare. După o perioadă marcată de majorări rapide, alimentate de investiții speculative și de interesul crescut pentru active reale, terenurile agricole se scumpesc în continuare, dar într-un ritm mai prudent și mai predictibil.
Diferențele regionale rămân însă foarte pronunțate. România agricolă este departe de a fi unitară din punct de vedere al valorii terenurilor, iar discrepanțele dintre regiuni reflectă factori care depășesc strict potențialul agricol. Nord-Estul rămâne cea mai accesibilă zonă din punct de vedere al prețurilor, în timp ce regiunea București–Ilfov se detașează clar ca fiind cea mai scumpă din țară. Ecoul urbanizării, presiunea imobiliară, infrastructura dezvoltată și accesul la capital influențează decisiv evaluarea terenurilor din proximitatea marilor orașe.
Diferența de aproape 25.000 de lei pe hectar între Nord-Est și București–Ilfov arată că terenul agricol din jurul polilor urbani nu mai este perceput exclusiv ca un activ destinat agriculturii, ci și ca o rezervă strategică pentru dezvoltări viitoare. În Vest și Nord-Vest, prețurile se mențin constant peste media națională, susținute de ferme consolidate, investiții mai mari și o agricultură orientată spre randament.
Deși media națională indică o creștere moderată, anumite regiuni au înregistrat avansuri mai consistente. Sud-Vest Oltenia a raportat una dintre cele mai mari creșteri ale prețului terenurilor arabile, iar Sud-Estul și Sud-Muntenia au consemnat scumpiri semnificative în cazul pășunilor permanente. Această evoluție sugerează un interes crescut pentru zootehnie și pentru exploatarea suprafețelor agricole extensive, într-un context în care presiunea pe resurse și eficiența economică devin tot mai importante.
La nivel european, România rămâne în jumătatea inferioară a clasamentului în ceea ce privește prețurile terenurilor agricole, însă nu mai poate fi considerată o piață „foarte ieftină”. Cu un nivel mediu de aproximativ 8.700 de euro pe hectar pentru terenul arabil, România se situează peste state precum Letonia, dar mult sub țări precum Malta, unde valorile depășesc praguri greu de comparat. În cazul pășunilor, România rămâne accesibilă față de Vestul Europei, dar este semnificativ mai scumpă decât alte piețe din regiune, precum Bulgaria.
Evoluția din 2024 este explicată de mai mulți factori care acționează simultan. Costul mai ridicat al finanțării a redus apetitul pentru achiziții speculative, iar creșterea cheltuielilor din agricultură a determinat fermierii să fie mai prudenți în extinderea suprafețelor. Piața este dominată tot mai mult de achiziții punctuale, menite să optimizeze exploatațiile existente, nu de acumulări rapide de teren. În același timp, așteptările s-au recalibrat, iar terenul agricol începe să fie privit mai degrabă ca un instrument de protecție a capitalului decât ca o sursă de câștig rapid.
Pentru proprietari, acest context înseamnă o creștere lentă, dar constantă a valorii activelor, cu diferențe regionale care pot face o diferență majoră. Pentru fermieri, accesul la teren devine mai costisitor, iar presiunea pe eficiență și productivitate este tot mai mare. Pentru investitori, randamentele sunt mai moderate, dar și riscurile mai reduse, iar accentul se mută de la speculație la performanța economică a terenului.
Anul 2024 nu a adus o explozie a prețurilor terenurilor agricole, ci a marcat o etapă de așezare a pieței. Terenul rămâne un activ valoros, dar într-un cadru mai matur, mai calculat și mai legat de realitatea economică a agriculturii românești.
Editor – Adrian Grecu
Sursa: Hotnews