Cinci dintre cei mai mari producători listați de băuturi alcoolice din lume – Diageo, Pernod Ricard, Campari, Brown-Forman și Rémy Cointreau – se confruntă cu stocuri nevândute în valoare cumulată de aproximativ 22 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii peste zece ani. Potrivit datelor financiare analizate de Financial Times, scăderea cererii globale a forțat companiile să înghețe investiții, să vândă distilerii și să recurgă la reduceri de preț pentru a debloca capitalul blocat în stocuri.
Contextul este unul structural. La nivel global, consumul de alcool per capita este în scădere constantă, pe fondul schimbării preferințelor generațiilor tinere, al presiunilor de sănătate publică și al inflației. În Uniunea Europeană, consumul mediu anual a coborât la circa 9,5 litri alcool pur per capita, față de peste 10,5 litri în urmă cu un deceniu. Europa de Est rămâne peste medie, cu aproximativ 10,5–11 litri per capita, însă trendul este clar descendent.
Piața internațională a băuturilor alcoolice este puternic dependentă de exporturi. UE exportă anual băuturi alcoolice în valoare de peste 30 miliarde de euro, principalele categorii fiind spirtoasele premium, vinul și berea. Franța, Irlanda și Scoția domină exporturile de băuturi spirtoase, însă încetinirea cererii din SUA și Asia afectează întregul lanț. În paralel, importurile în UE se stabilizează sau chiar scad, semn că piața internă nu mai absoarbe volumele anterioare.
Pentru Europa de Est, implicațiile sunt mixte. Pe de o parte, scăderea prețurilor la nivel global poate favoriza importurile mai ieftine. Pe de altă parte, presiunea pe marje afectează investițiile și repoziționarea premium, exact segmentul unde regiunea încerca să recupereze decalaje.
România se situează la aproximativ 8,5 litri alcool pur per capita, sub media regională, dar cu o structură de consum dominată de bere și spirtoase. Importurile de băuturi alcoolice depășesc anual 600 milioane de euro, în timp ce exporturile rămân sub 200 milioane de euro, dezechilibru care reflectă dependența de branduri internaționale. În contextul actual, piața românească ar putea beneficia de ajustări de preț, dar producătorii locali se confruntă cu o concurență mai dură.
Prognoza FoodBiz pentru perioada 2026–2028 indică o stagnare a volumelor globale și o creștere modestă, de 1–2% anual, doar pe segmentele low-alcohol, no-alcohol și craft. Pentru marile grupuri, următorii trei ani vor fi despre eficiență, reducerea stocurilor și recalibrarea portofoliilor, nu despre expansiune agresivă.
Editor Dan Oprescu
SURSA ZF.ro