Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că actuala criză energetică depășește ca amploare toate episoadele majore din ultimele decenii, inclusiv crizele din 1973, 1979 și 2022. În centrul acestei tensiuni se află blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele la nivel global.
Impactul este deja vizibil: creșteri accelerate ale prețurilor la energie, volatilitate ridicată în piețe și presiuni directe asupra economiilor. Cele mai afectate sunt economiile emergente, însă nici statele dezvoltate nu sunt ferite. Europa, Japonia sau Australia resimt deja efectele, atât prin costuri mai mari la energie, cât și prin efecte secundare precum scumpirea alimentelor și accelerarea inflației.
Pentru a tempera șocul, statele membre ale AIE au început să elibereze din rezervele strategice de petrol, o măsură clasică în astfel de situații, dar care indică gravitatea contextului. Cu toate acestea, oficialii avertizează că piețele rămân extrem de instabile, iar evoluția geopolitică din regiune va determina direcția economiei globale în perioada următoare.
În paralel, Uniunea Europeană încearcă să evite transformarea crizei energetice într-una fiscală. Subvențiile, reducerile de taxe și plafonările de prețuri sunt tolerate doar temporar, pentru a nu amplifica dezechilibrele bugetare. După experiențele recente – pandemia și criza energetică din 2022 – riscul unei noi crize economice majore este considerat real.
Christine Lagarde, președinta Banca Centrală Europeană, a atras atenția că măsurile generalizate și de durată pot avea efect invers, stimulând excesiv cererea și alimentând inflația. Recomandarea este clară: intervenții țintite, temporare și adaptate fiecărei economii.
Mesajul de fond este unul direct: criza energetică nu mai este doar o problemă sectorială, ci un factor sistemic care poate redefini stabilitatea economică globală. Dacă tensiunile persistă, efectele vor depăși zona energiei și vor afecta profund creșterea economică, inflația și echilibrul financiar al statelor.
Editor – Adrian Grecu
Sursa – PROGRESIV