România rămâne unul dintre cei mai mari producători agricoli din Europa Centrală și de Est, însă dezechilibrul structural dintre producția vegetală și cea zootehnică generează pierderi economice majore și dependență de importuri. Datele INS pentru 2024 arată că România produce de peste trei ori necesarul intern de grâu și menține excedente consistente la porumb, floarea-soarelui și rapiță, însă importă masiv produse alimentare de bază, inclusiv carne de porc, pește, cartofi, zahăr, unt și orez.
Consumul alimentar evidențiază această vulnerabilitate. Românii consumă anual aproximativ 38 kg de carne de porc per capita, însă producția internă acoperă doar 45% din necesar. În 2024, producția a fost de aproximativ 330.000 tone, în timp ce consumul a depășit 730.000 tone, generând importuri majore din Germania, Spania și Olanda. Situația este similară la pește, unde consumul mediu de aproximativ 9 kg per capita depinde în proporție de 87% de importuri.
La legume, România produce aproximativ 2,2 milioane tone, dar consumul depășește 3 milioane tone, ceea ce determină o dependență de import de circa 33%, în special în sezonul rece, când costurile producției locale cresc semnificativ. În cazul fructelor, pierderile logistice și lipsa capacităților moderne de depozitare conduc la importuri de peste 1,4 milioane tone anual, în ciuda unei producții interne apropiate de consum.
La nivel european, tendința este similară în mai multe state est-europene, unde exporturile de materii prime agricole coexistă cu importuri de produse procesate cu valoare adăugată ridicată. Potrivit estimărilor economiștilor din sectorul agroalimentar, această dependență reduce competitivitatea regională și limitează crearea de lanțuri valorice integrate.
Pentru România, deficitul comercial agroalimentar depășește anual 3 miliarde euro, în timp ce exporturile de cereale brute rămân vulnerabile la volatilitatea prețurilor globale. Experții estimează că investițiile în procesare, ferme de reproducție și infrastructură logistică ar putea reduce dependența de importuri cu 10-15% până în 2028.
Prognozele indică o creștere moderată a consumului alimentar în Europa de Est, de aproximativ 3-4% în următorii trei ani, susținută de creșterea veniturilor și urbanizare. În România, cererea pentru proteine animale și produse procesate va crește peste media europeană, ceea ce amplifică presiunea asupra producției interne.
Fără integrarea verticală a lanțului agroalimentar și modernizarea infrastructurii, România riscă să rămână un furnizor de materii prime și un importator major de produse finite, pierzând oportunități economice esențiale într-un sector strategic pentru securitatea alimentară regională.
Editor Dan Oprescu
SURSA Mediafax