Snackurile sărate rezistă în coșul românilor: între pofta de răsfăț și calculul de bani

Piața snackurilor sărate din România continuă să arate o reziliență remarcabilă, chiar și într-un context economic tensionat, în care consumatorul este tot mai atent la fiecare leu cheltuit. Categoria nu doar că și-a păstrat relevanța în coșul de cumpărături, ci a continuat să crească moderat, susținută de un amestec interesant de accesibilitate, impuls emoțional și adaptare rapidă la noile obiceiuri de consum.
În esență, snackurile sărate exprimă poate mai bine decât orice altă categorie dualitatea consumatorului român din 2026: vrea plăcere, dar cere valoare; caută experiență, dar nu își mai permite excese.

 

Datele din piață arată că produsele din această categorie ajung în aproape fiecare gospodărie din România. Penetrarea trece de 95%, iar frecvența de cumpărare, valoarea și volumul sunt toate pe plus. Este un semnal clar că snackurile sărate nu sunt tratate ca o cheltuială dispensabilă, ci ca o categorie care și-a câștigat un loc stabil în consumul curent. În continuare, pufuleții și produsele de brutărie sărată sunt cele mai prezente în coșurile românilor, însă chipsurile rămân liderul în valoare, semn că puterea brandului și experiența de consum rămân esențiale. În paralel, crackerii și-au revenit puternic, atât în bazinul de cumpărători, cât și în volum, în timp ce chipsurile din legume, biscuiții sărați și popcornul pierd teren.
Anul 2025 a fost unul al consolidării, nu al exploziei. Categoria a continuat să crească, dar motorul principal nu a mai fost volumul, ci valoarea, pe fondul ajustărilor de preț și al orientării către produse cu valoare adăugată mai mare. Cu alte cuvinte, consumatorul nu a renunțat la snackuri, dar a devenit mai selectiv. Vrea să simtă că primește ceva în schimbul banilor: gust nou, textură mai bună, un format mai convenabil sau o poziționare percepută ca mai sănătoasă. Tocmai de aceea, inovația a devenit una dintre armele principale ale jucătorilor din piață, alături de execuția în retail și de promoții.
PepsiCo, unul dintre liderii categoriei, vorbește despre stabilitate și consolidare, într-o piață în care rolul structural al snackurilor nu a fost afectat nici măcar în a doua parte a anului trecut, când consumul s-a temperat. Lay’s și-a menținut forța, iar lansări precum Doritos Dinamita sau Lay’s cu gust de coaste de vită la grătar au demonstrat că noutatea continuă să miște categoria. Pentru Ficosota, creșterea a venit atât din extinderea regională, cât și din dezvoltarea unor segmente de nișă, precum specialitățile sau produsele cu gramaje mari. Intersnack a mizat pe lansări și pe consolidarea brandurilor existente, în timp ce Pringles, distribuit de Interbrands Orbico, a continuat să crească pe segmentul premium, profitând de apetitul unei părți a consumatorilor pentru produse diferențiate chiar și într-un climat economic dificil. Mogyi, la rândul său, observă tot mai clar că snackul nu mai este doar o formă de răsfăț, ci începe să fie consumat și într-o logică funcțională, de „potolire a foamei”, mai ales prin produse expandate sau tortilla.

 

Aici se vede poate cel mai bine transformarea categoriei. Snackurile sărate nu mai sunt doar produse de impuls. Ele sunt tot mai des integrate în momente bine definite de consum: seara, acasă, în momente de relaxare, în socializare sau chiar în contexte culinare mai largi, în care sunt folosite în rețete sau reinterpretate. În plus, creșterea consumului in-home și migrarea către ambalaje mai mari arată că românii caută mai multă valoare per gram de produs și își adaptează alegerile la o logică de buget. De aici și interesul mai mare pentru formate de peste 100 de grame și pentru produse care par să livreze mai mult, fie prin cantitate, fie prin promisiunea unei etichete mai curate.
Atributul de „sănătos” contează, dar nu este decisiv. În realitate, gustul, textura și experiența continuă să conducă decizia de cumpărare. Consumatorul român nu intră în această categorie în primul rând pentru beneficii nutriționale, ci pentru plăcere. Totuși, dacă poate găsi această plăcere într-un produs perceput ca mai echilibrat, fără ulei, cu mai multe proteine sau cu ingrediente mai simple, atunci alegerea devine și mai ușoară. De aici succesul tot mai mare al produselor coapte, al snackurilor proteice și al opțiunilor compatibile cu stiluri alimentare mai moderne.

 

Pe partea de distribuție, piața se fragmentează rapid. Nu mai există un singur canal dominant. Discounterii câștigă teren, convenience-ul devine tot mai important pentru consumul imediat, comerțul tradițional rămâne esențial în anumite zone, iar mediul modern își joacă în continuare rolul prin vizibilitate și promoții. Toți jucătorii mari vorbesc deja despre strategii omnichannel, construite diferențiat pe fiecare canal, ceea ce spune multe despre maturizarea categoriei. Consumatorul nu mai cumpără snackuri într-un singur tip de magazin și nu mai are un singur comportament. El își fragmentează achizițiile, își schimbă traseele de cumpărare și răspunde tot mai mult la mixul dintre disponibilitate, preț, promoție și experiență la raft.

 

Privind spre 2026, tonul general este unul de continuitate prudentă. Nimeni nu mizează pe salturi spectaculoase, dar toți jucătorii relevanți văd spațiu pentru creștere moderată. Investițiile merg în aceeași direcție: capacități de producție, optimizare operațională, lansări, susținerea portofoliului de bază și activări comerciale mai eficiente. PepsiCo continuă să investească în România ca hub regional, Ficosota dezvoltă mai departe gramajele mari și produsele cu etichetă curată, Intersnack pune accent pe inovație și eficiență, iar Interbrands Orbico vrea să ducă Pringles peste media pieței prin marketing și colaborări strategice cu retailerii.

 

În fond, categoria snackurilor sărate rămâne una dintre cele mai fidele expresii ale consumului contemporan: nici pur emoțional, nici strict rațional. Este o categorie în care răsfățul nu dispare, dar este tot mai atent negociat cu bugetul. Iar tocmai această combinație dintre dorință și disciplină financiară explică de ce snackurile sărate continuă să reziste într-o piață în care multe alte segmente se luptă să își justifice locul în coș.
Editor – Adrian Grecu
Sursa – PROGRESIV