România se confruntă cu un deficit comercial major în sectorul legumicol, importurile depășind pragul de 800 de milioane de euro în 2025. Singura soluție pentru asigurarea securității alimentare și reducerea dependenței de piețele externe este trecerea accelerată către agricultura în spații protejate.
În prezent, România cultivă legume pe peste 93.000 de hectare în câmp deschis, însă mai puțin de 5% din această suprafață (aproximativ 4.500 ha) beneficiază de protecție (sere și solarii). Această discrepanță lasă piața vulnerabilă în perioada noiembrie-martie, când producția locală este practic inexistentă, forțând retailul să apeleze la importuri costisitoare.
Temperaturile extreme din iulie și august au început să compromită culturi de bază, precum fasolea sau tomatele, prin fenomenul de secetă atmosferică. Marian Brezeanu, directorul SCDL Bacău, avertizează că materialul genetic importat din sudul Europei nu este adaptat acestui nou regim climatic, ceea ce scade randamentul fermelor locale.
În timp ce țări precum Polonia sau Turcia domină piața regională prin infrastructură modernă, România rămâne blocată în producția de sezon. Modernizarea necesită investiții mari — o seră de sticlă modernă are costuri de construcție ridicate și o perioadă de amortizare de câțiva ani — însă este singura cale pentru a asigura volume constante către marile lanțuri de retail.
Lipsa investițiilor în tehnologie (spații protejate de 2-5 hectare) va menține prețurile legumelor la un nivel ridicat pentru consumatorul final și va accentua ieșirile de capital către producătorii externi.
Viitorul legumiculturii românești depinde de capacitatea statului și a investitorilor privați de a finanța infrastructura de producție intensivă. Fără o strategie de susținere a spațiilor protejate, România va continua să finanțeze fermierii din alte state, în timp ce resursele locale rămân neexploatate.
Editor: Didina Ferenczy
Sursa: ZiarulFinanciar