La începutul lunii martie OECD a publicat o încercare de prognoză a impactului războiului asupra economiei mondiale. În varianta pesimistă, prețurile petrolului s-ar situa la o medie de 135 dolari/baril în trimestrul doi 2026, scăzând ulterior, dar rămânând ridicate peste nivelurile de dinainte de război în tot anul mijlocul 2027, Produsul Mondial Brut (GDP) ar încetini de la 2,9% la 2,6% în 2026 și de la 3% la 2,5% în 2027.
Astfel de prognoze sunt foarte relative și pot fi substanțial subestimate depinzând de cât de mult va dura războiul.
În esență, există trei alternative și toate trei sunt destul de dificile:
a) Escaladarea. În cazul reinceperii bombardamentelor SUA și Israel este de așteptat ca Iranul să reacționeze, așa cum a promis, atacând cu rachete nu numai bazele americane, dar și țările pe teritoriul cărora se află bazele. Situația ar fi catastrofală pentru toată lumea, inclusiv pentru economia mondială.
b) Menținerea status-quo-ului actual cu strâmtoarea Hormuz blocată. Impactul asupra economiei mondiale poate fi foarte grav, din toate punctele de vedere. Vom vedea mai jos de ce.
c) Încheierea păcii. Cea mai favorabilă variantă. Chiar și așa, vor trece multe luni până la redresarea lanțurilor de aprovizionare.
În ultimele două săptămâni tot mai mulți experți și economiști atrag atenția asupra pericolelor majore pentru economia mondială dacă situația se prelungește până în vară.
Aceste avertismente pleacă de la date concrete: stocurile de țiței brut ale SUA au scăzut săptămâna trecută, a cincea oară consecutiv, cu 3,3 milioane barili, ajungând la doar 441,7 mil barili, cu 2% sub media sezonieră a ultimilor cinci ani, conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).
Rezervă strategică de țiței a SUA a scăzut săptămâna trecută cu 9,1 milioane barili, atingând 365,1 milioane barili. Aceasta pentru că Departamentul Energiei al SUA a fost nevoit să elibereze, în ritm accelerat, din rezervă pentru a opri/limita creșterea prețurilor la pompă.
În aceeași notă, Vice-președintele Senior al Exxon Mobil, Neil Chapman a avertizat, săptămâna trecută, că prețul petrolului ar putea “sări” puternic în doar câteva săptămâni. Stocurile se apropie de niveluri foarte, foarte scăzute. Când se va ajunge la un nivel critic,”cel mai scăzut din toate timpurile”, spune Chapman, prețurile țițeiului pe plan mondial ar putea sări la 150-160 dolari pe baril.
La rândul lor, analiștii de la JP Morgan atenționează că, dacă strâmtoarea Hormuz rămâne blocată până în septembrie, stocurile vor atinge nivelul critic de 6,8 miliarde barili. În aceste condiții, cei de la Rapidan Energy consideră că “este posibilă o contracție economică severă înainte de trimestrul III al acestui an”.
Cel mai bine explică situația Rosemary Kelanic, Director la Middle East Program din SUA:
“Ceea ce oamenii par să nu înțeleagă pe deplin este că stocurile mondiale de țiței nu trebuie să ajungă la zero pentru a genera o explozie masivă a prețurilor. Dacă stocurile mondiale scad sub 6,8 miliarde barili circulația se blochează și sistemul energetic poate intra în criză.”
Dacă Hormuz rămâne închisă până în septembrie iar stocurile se micșorează “la cele mai scăzute niveluri din toate timpurile”, adică la nivelul critic de 6,8 miliarde barili, piața va exploda înainte de septembrie, pentru a inhiba cererea și a menține stocurile cât de cât intacte.
Deja, la mijlocul lunii aprilie 2026 Fondul Monetar Internațional (FMI) sugera că un conflict prelungit ar putea arunca economia mondială în recesiune. Evoluția șocantă a negocierilor dintre SUA și Iran, care ba sunt aproape încheiate, ba se prăbușesc peste 12 ore, aruncă mari semne de întrebare asupra viitorului foarte apropiat. Unii experți americani susțin că prelungirea chiar și a actualei stări de lucruri dincolo de sfârșitul lunii iulie riscă să majorize inflația în SUA mult mai mult, ceea ce ar forța Federal Reserve (FED) să crească rata dobânzilor. Aceasta ar face serviciul datoriei SUA și mai dificil de gestionat, existând un risc real de stagflație.
Autor: Leontin Dinulescu
***