Pe fondul instabilității climatice și al inflației alimentare globale, Turcia accelerează investițiile în agricultura hidroponică urbană. Această tranziție tehnologică reconfigurează lanțurile de aprovizionare din regiune, având un impact direct asupra pieței din România, unde Turcia este deja principalul furnizor de legume din afara Uniunii Europene.
Modelul de producție complet controlată indoor a înregistrat o expansiune rapidă după anul 2020. În prezent, doar în regiunea metropolitană Istanbul funcționează 29 de unități hidroponice moderne. Aceste facilități generează o producție anuală de peste 950.000 de kilograme de legume (roșii, ardei, ciuperci) și aproximativ 5,9 milioane de unități de plante cu frunze și aromatice. Prin optimizarea resurselor agricole în proximitatea marilor centre urbane, investitorii reușesc să reducă cheltuielile logistice, să eficientizeze consumul de apă și să contracareze riscurile asociate secetei prelungite sau fenomenelor meteo extreme.
Pentru România și restul Europei de Est, această modernizare tehnică are implicații comerciale majore. În condițiile în care schimburile comerciale bilaterale globale se ridică la 10 miliarde de euro anual, importurile de alimente proaspete din Turcia dețin o pondere majoritară în consumul intern românesc. Totodată, fenomenul aduce o presiune concurențială crescută asupra producătorilor autohtoni din regiune, care încă depind masiv de agricultura convențională, dependentă de climă.
Trecerea Turciei la agricultura fără sol reprezintă un răspuns strategic la provocările climatice și macroeconomice actuale. Automatizarea producției asigură stabilitatea livrărilor agroalimentare către Europa de Est, consolidând poziția Ankarei de hub regional. Liderii de business din sectorul agroalimentar românesc trebuie să anticipeze acest flux de importuri înalt tehnologizate și să investească de urgență în modernizarea infrastructurii autohtone pentru a rămâne competitivi.
Editor: Didina Ferenczy
Sursa: PROFIT
***