Masă rotundă: De la cercetare la raft în producția agro-alimentară

Toți participanții convin că este imperios necesar că România să proceseze mai mult din ceea produce în domeniul agricol adăugând valoare mai multă. Cercetarea științifică are un rol important aici tocmai pentru a realiza produse cu valoare adăugată prin procesare , calitate și mai ales, identitate agroalimentară românească.

Florin Stănică – președintele ASAS, Adrian Pintea – Director General APIA, Adrian Câmpean – antreprenor General Agrocom, Mădălina Giurescu – Cooperativa Agricolă Bio Cătină, Ștefan Pădure -Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc, Radu Mihailov – Cooperativă Agricolă BIOTOP dar și Nicoleta Ilași – Szekely Falat (Authentic Meat), Claudiu Voicu – Liarom Power Invest (cârnați de Pleșcoi) împreună cu Georgiana Dascălu – Deltaica Seafood Tulcea, identifică provocări majore întâmpinate în realizarea de produse cu valoare ridicată.

Vin cu contribuții importante din zona de retail Irina Butnaru și Daniel Costache de la Penny România, în timp ce Dorin Sumedrea și Dumitru Militaru adaugă experință îndelungată în cercetarea aplicată. Acolo unde Nastasia Belc – de la Institutul de bio resurse alimentare din București și Viorel Oltenacu SCDP Băneasa împărtășesc din reușitele aplicării în practică a rezultatelor cercetărilor.

Pe fondul întreruperilor și a dificultăților în funcționarea lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial, datorită Covid, războiului din Ucraina și acum a celui dintre SUA, Israel și Iran au devenit foarte atractive “lanțurile scurte de aprovizionare cu produse alimentare”. Datorită avantajelor economice clare pentru producătorii autohtoni, ca o variantă foarte interesantă din punct de vedere al asigurării securității alimentare a unei țări și, ca alternativă la lanțurile de aprovizionare obișnuite și lungi.

Președintele ASAS subliniază că, în tot ce înseamnă producție de cereale, zootehnie, lapte, carne șamd România are peste 3 milioane de mici producători, (numiți și ferme de subzistență). Ei reprezintă o bună baza de pornire pentru o strategie coerentă de dezvoltare a “lanțurilor scurte de aprovizionare” și în România. Aceasta dacă strategiile, care sunt foarte multe (79 mai precis din 1990 încoace)) ar fi și aplicate in practică, ceea ce nu s-a întămplat niciodată.

Institutele de cercetare din subordinea ASAS pun la dispoziție soiuri și semințe adaptate condițiilor pedologice și material de prășilă pentru crescătorii de animale.

Cârnații de Pleșcoi reprezintă o poveste de success internațional demnă de urmărit. Urmează să lanseze o nouă fabrică în scurt timp. Produsele sunt certificate la nivel european.

Dezbaterile au scos în evidență preocupările producătorilor pentru adoptarea tehnologiilor noi, cum este Inteligență artificială (IA) pentru a crește eficiența și productivitatea. Pe de altă parte, prea puțini utilizează programe de IA puse la dispoziție de UE. În aceeași notă, producătorii cunosc destul de puțin și sunt angrenați la fel de puțin în programele de cercetare sau proiectele institutelor de cercetare. Toată lumea este de acord că trebuiesc mai multe eforturi pentru a face cunoscute rezultatele cercetării în rândurile producătorilor.

Un subiect dureros este gradul insuficient de finanțare din partea statului a cercetării în acest domeniu extrem de important pentru securitatea alimentară a României.

Cercetarea în ansamblu este mult subfinanțată ( doar 0,12% din PIB). Practic sumele alocate cercetării în bugetul național par mai degrabă “erori de calcul”. Sectorul agroalimentar al cercetării științifice a fost finanțat anul trecu cu doar 7% din cât ar fi avut nevoie. Cca. 50% din bugetul cercetării se duce pentru Platforma de la Măgurele. O altă problema o reprezintă, pentru institutele de cercetare, plata evaluatorilor.

Cercetătorii  remarcă că mecanismele de costuri defavorizează cercetarea și produsele de calitate. Ar trebui folosite modelele din alte țări europene unde, pe lângă Institutele de cercetare, există un ONG sau SRL care valorifică rezultatele cercetărilor.

O situație și mai îngrijorătoare este cea legată de calitatea și renumerarea personalului din cercetare. Multe din institutele din subordinea ASAS au dispărut iar din cele 4600 de posturi de cercetare doar 2700 sunt ocupate.

Atragerea de tineri cercetători este extrem de dificilă pe fondul salariilor mai mult decât insuficiente. România este pe locul 27 dintre cele 27 țări membre ale UE din acest punct de cedere. Un cercetător tânăr primește 2700 Ron pe luna, total insufficient. Iar un tânăr doctorand primește 3850 de Ron. Reprezentativ este și faptul că încă lucrează o cercetătoare, foarte bună de altfel, dar în vârstă de 84 de ani!!!

Iar în MADR a mai rămas un singur specialist în scheme de calitate.

Pentru crearea unor branduri românești puternice capabile să facă față concurenței de pe piețele internaționale este identificată nevoia simplificării birocrației atât a celei naționale cât și la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește dosarele de înregistrare a produselor cu denumire de origine controlată șamd. Regulile europene sunt de multe ori mai degrabă constrângeri.

Penny are programe de cercetare cu institute de profil încă din 2020 dar atrage atenția că vânzarea de masă este cea importantă. La fel de importante sunt și produsele certificate dar acestea fiind mai scumpe se adresează unui alte segment de cumpărători.

Un aspect surprinzător relevat în dezbateri a fost faptul că, deși România a fost prima țară din lume care a obținut un hibrid de porumb, astăzi 90% din semințele de porumb folosite de producătorii români sunt din Import. Și mai trist importăm 100% din porumbul pentru floricele (popcorn).

S-a convenit continuarea acestor dezbateri în cadrul altor mese rotunde în pregătirea BucharestFoodSummit 2026, în cadrul Summit-ului din 23-25 septembrie dar și la TimisoaraFoodSummit din noiembrie 2026.