Capitalizarea agriculturii românești rămâne în continuare un subiect sensibil, mai ales în cazul fermelor de dimensiuni medii și mici. De unde vin totuși banii în agricultură? Dacă dăm la o parte zona de industrii conexe, finanțarea agriculturii se face jumătate de către bănci și jumătate de către IFN-uri, potrivit lui Codruț Nicolau, director general adjunct Patria Bank. Acesta a prezentat în cadrul Bucharest Food Summit 2019 cele patru motive principale din cauza cărora relația fermier – bancă are de suferit în România, punându-i în gardă pe fermierii vizavi de așteptările pe care ar trebui să le aibă în relația cu finanțatorul.
Cele patru mari motive care fac dificilă relația dintre agricultor și bănci:
– Neînțelegerea de către bancă a business-ului agricol
– Bancherul nu explică produsul de finanțare suficient sau oferă produse de finanțare clasice spre inexistente
– Bancherii fac analiza financiară în baza istoricului, în baza culturilor trecute, ceea ce nu este întotdeauna relevant. De fapt, ei ar trebui să facă analiza pe planurile culturilor viitoare.
– Există o flexibilitate diferită a băncilor în România cu referire la încasările târzii pe care un fermier le poate avea din granturi, subvenții sau alte surse externe.
Și să nu uităm un lucru: fermierii mici și medii nu sunt suficient educați financiar, iar băncile poartă o responsabiltate în a schimba această stare de fapt, mai ales prin ceea ce fac, a mai declarat Codruț Nicolau.
vezi și…
Adrian Chesnoiu, AFIR: Predictibilitatea legislativă contează foarte mult într-un business